Autostrada Transilvania, prioritate în regiunea de Nord-Vest

În urmă cu mai mulți ani, în 2014 dacă nu ne înșelăm, a apărut Master planul general de transport al României. Acest document strategic prevedea toate intervențiile care se vor face, în perioada 2014-2030, pentru a se asigura o infrastructură solidă rutieră, feroviară, navală şi aeriană şi care să asigure dezvoltarea economică a României. Acest plan general cuprindea autostrăzi, drumuri expres, drumuri transregionale, dezvoltarea transportului naval, porturi şi căile de navigaţie pe Dunăre, maritime, centre modale, zona aeriană şi zona de cale ferată.

Povestea Master planului a început imediat după Re­voluţie, chiar dacă nu s-a numit aşa. De zeci de ani, în România se construiesc autostrăzi, drumuri europene, rapide, expres şi de toate felurile şi de toate culorile. Dar, ca orice poveste, şi aceasta a avut partea imaginară şi partea reală.

În realitatea ce ne înconjoară, nu avem în România decât vreo 900 și ceva de kilometri de autostradă, iar drumurile naționale şi județene sunt cum sunt. De fapt, pe acest segment s-a mai lucrat, în funcție de influența baronilor locali, de cumetriile politice, de înțelegerile făcute în culise. Cine a reușit să intre în cercul puterii a izbutit să atragă şi astfel de lucrări în județe. Poate de aceea infrastructura Ro­mâniei este fragmentată, în unele zone s-a lucrat foarte puțin, în altele mai mult. Din prima categorie face parte și celebra Autostradă Transilvania. Începută  de zeci de ani, nu este finalizată nici în momentul de față.
Zilele trecute, oficialii celor șase județe componente ale Agenției de Dezvoltare N-V (Satu Mare, Cluj, Bihor, Sălaj, Bistrița și Mara­mureș) s-au întâlnit în Sălaj pentru a discuta despre situația Autostră­zii Transilvania. În acest sens, s-a trimis guvernului o solicitare pentru a se relua lucrările pe această autostradă importantă pentru partea de N-V a României.

Oficialii Regiunii Nord-Vest au semnat o scrisoare deschisă adre­sată premierului Nicolae Ciucă și ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, prin care le solicită măsuri pentru deblocarea Auto­stră­zii Transilvania, proiect început în urmă cu 20 de ani, dar care a intrat în 2023 fără contracte semnate pe trei loturi între Cluj și Borș, adică pe o lungime de 96 de kilometri. Este vorba despre lotul de 41 de kilometri cu Tunelul Meseș, tronsonul Suplacu de Barcău-Chiribiș de 26 de kilometri care include viaductul Bechtel și Biharia – Chiribiș de 29 de km.
Cei șase șefi de județe au cerut atât reluarea rapidă a licitației pe Lotul cu Tunelul Meseș, cât și accele­rarea lucrărilor pe șantierele unde lucrează UMB. Discuțiile au vizat și oportunitățile de finanțare cu fonduri europene din cadrul Programului Regional Nord-Vest 2021 – 2027, precum și identificarea unor soluții optime pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere.
Președinții consiliilor județene pre­zenți la întâlnire, respectiv pre­ședintele CJ Bihor, Ilie Bolojan, președintele CJ Bistrița-Năsăud, Emil-Radu Moldovan, CJ Mara­mureș, Ionel Bogdan, CJ Satu Mare, Pataki Csaba, și CJ Sălaj, Dinu Iancu-Sălăjanu, cu excepția președintelui Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, care a fost re­pre­zentat de vicepre­ședintele Vákár István, au trimis o scrisoare des­chisă adresată premierului Nicolae Ionel Ciucă și viceprim-ministrului Sorin – Mihai Grindeanu, prin care solicită sprijin „pentru deblocarea tuturor aspectelor legate de continuarea celei mai vechi și importante in­vestiții, Autostrada A3 - Transilvania, proiect demarat acum mai bine de 20 de ani, marcat de o serie de disfuncționalități apărute în rea­lizarea acestuia”.

În scrisoarea adresată reprezen­tanților Guvernului României se punctează faptul că „această in­vestiție prezintă un interes strategic atât pentru România, cât și în dezvoltarea sustenabilă a Regiunii Nord-Vest, prin crearea unei infrastructuri de afaceri, incluzând parcuri industriale și logistice, cu locurile de muncă aferente, in­frastructură turistică, mici afaceri locale și alte activități complementare. Totodată, Autostrada A3 – Transilvania are menirea să asi­gure legătura cu rețelele transeuropene de transport persoane și mărfuri, fiind o cale directă spre întregul spațiu economic și geopolitic al Uniunii Europene, cu toate efectele pozitive pe care le generează aceasta. Apreciem că, după 20 de ani de la demarare, această investiție, vitală pentru regiunea noastră, necesită a fi urgentată pe toate căile legale, pe de o parte, prin reluarea într-un termen cât mai scurt a procedurilor de achiziție publică, iar pe de altă parte, prin impulsionarea ritmului execuției lucrărilor pe tronsoanele aflate în execuție”, au cerut liderii județelor. Următoarea întâlnire a președinților consiliilor județene din Regiunea Nord-Vest va avea loc în 2 februarie, în Maramureș.
Este îmbucurător faptul că cele șase județe au făcut un apel co­mun. Poate se vor lua măsurile necesare. Dar... pentru Maramureș situația rămâne la fel de com­plicată. Nu suntem legați de nicio cale rutieră importantă. Ca să ajungi la Autostrada Transilvania, trebuie să mergi pe drumuri superaglomerate. Dacă parcurgi Drumul Clujului, un drum european, te împotmolești la Dej. Acolo este groaznic de circulat, stai zeci de minute ca să poți vira spre Cluj. Pe de altă parte, nici Clujul nu are drum direct spre autostradă. Practic, dacă vrei să mergi, de exemplu, la Deva sau spre capitală, trebuie să faci vreo două ore și ceva până treci de Dej, iar după ce răzbați zonele cu drumuri aglo­merate și reușești să intri pe auto­s­trăzile existente, faci cam același timp dar parcurgi o distanță mult mai mare. Pentru a reduce timpul și a evita îmbulzeala din Dej, ar trebui să mergi pe o variantă de drum județean Mireșul Mare – Chelința – Țicău. S-ar scurta tra­seul până la autostradă. Din păcate, acest drum județean este în suferință. La Chelința este o comunitate de romi care a ocupat o parte din drum și se circulă greu. Probabil, ar fi o prioritate a jude­țului modernizarea acestei șosele. În plus, Cheile de la Chelința-Țicău sunt foarte frumoase și ar putea fi o atracție turistică majoră. A doua prioritate ar fi drumul spre Satu Mare. Dacă mergi spre această destinație, te blochezi în Tăuții-Măgherăuș. Zeci de minute în care stai în coloană fără alternative. Celebrul Drum Rapid, Expres sau cum s-ar numi, este esențial pentru o legătură di­rectă la auto­străzile din Ungaria și, prin extensie, în toată Europa.

Dacă până nu demult maramu­reșenii își doreau o ieșire mai rapidă spre Europa, în ultima pe­rioadă afacerile maramureșene, dar și cele turistice au nevoie de drumuri spre centrul țării, spre capitală, iar Autostrada Transilvania ar fi esențială. Așa cum și un drum Rapid spre Autostradă din Baia Mare ar ușura eforturile maramureșene. Susținem demersurile oficiale din zona de N-V pentru Autostrada Transilvania, dar susținem și Drumul Rapid spre Satu Mare și varianta modernizată spre Jibou cu conexiune la Auto­stradă. Fără aceste căi rutiere, Ma­ramureșul rămâne la fel de izolat ca în toți cei 33 de ani de la Revoluție.