Apel către parlamentarii de Maramureş. Onoarea vă obligă! Salvaţi şcolile româneşti din Ucraina!

Drepturile şi identitatea româ­nilor din Ucraina sunt strivite sub cizma autorităţilor de la Kiev sub ochii larg închişi ai autorităţilor române şi oficialilor incapabili de o reacţie fermă în faţa unui atac fără precedent la drepturile unei comu­nităţi de peste 300.000 de români!

În ciuda unui vraf de tratate internaţio­nale, a unor articole din Constituţie, ori a documentelor internaţionale, românii din Ucraina sunt supuşi, de ani buni, unui proces dur de ucrainizare. Iar oficialii români tac şi, mai mult, se declară mulţumiţi deşi bastionul românismului de dincolo de Tisa se stinge încet dar sigur. Teoretic, întregul proces de sprijinire şi respectare a drepturilor minorităţilor ar trebui să se deruleze pe bază de paritate, în România şi Ucraina.
Ţara noastră îşi respectă aceste obligaţii: minoritatea ucraineană din România are reprezentanţi în Parlament, are şcoli cu predare în limba maternă, presă în limba maternă etc. În Ucraina, însă, de ani buni, drepturile românilor sunt „ciuntite” prin legi aberante. În urmă cu câţiva ani, partidele pe criterii etnice au fost interzise astfel că românii din Ucraina nu mai au repre­zentanţi în Rada Supremă decât dacă se înregimentează în alte partide politice. Apoi, presa în limba română care ar trebui finanţată de stat a fost supusă unor presiuni financiare extraordinare fiind condamnată practic la dispariţie. Iar în urmă cu câteva luni a început un adevărat asediu asupra învăţământului cu predare în limba română, ultimul bastion care duce mai departe limba şi identitatea unei comunităţi cifrate oficial la peste 300.000 de persoane (români şi aşa-zişi moldo-veni), a doua minoritate etnică din Ucrai-na, după ruşi. Noua lege a Educaţiei, adoptată deja de Rada Supremă de la Kiev prevede introducerea treptată a noului sistem al educației și, prin aceasta, înlocuirea materiilor care se predau în limba română cu discipline care vor fi predate în limba ucraineană. Prima fază a reformei va avea loc începând cu 1 septembrie 2018 (reforma claselor primare și a grădinițelor pentru copii). Predarea materiilor în limba română se va păstra doar în clasele primare (1-4). De la 1 septembrie 2022, reforma va fi implementată în cazul claselor medii, iar din 2027 - în clasele superioare (9-12).
În  clasele superioare (9-12) ale școlilor din localitățile românești și ale altor mi-norități naționale din Ucraina toate disciplinele se vor preda în limba ucraineană, iar în clasele medii (clasele 5-9) învățământul se va desfășura în limba de stat cu elemente în limba română / în limba minorității respective.

Potrivit art. 7 al legii adoptate, „persoa­nelor care aparțin la popoarele băștinașe sau la minorități naționale din Ucraina li se garantează dreptul de a studia în limba maternă alături de limba ucraineană...”, acest drept este „realizat prin unele instituții aparte, clase (grupe) cu limba de predare a poporului băștinaș sau a minorității naționale alături de predarea în limba ucraineană”. De asemenea, este prevăzută posibilitatea studierii limbii materne a minorităților în unele școli sau la societățile și asociațiile culturale ale comunităților etnice respective.
Pentru comparație, potrivit legilor anterioare, în Ucraina era permisă funcțio­na­rea școlilor cu limba română de predare și se studia obligatoriu limba ucraineană ca materie, necesară pentru integrarea minorității în societatea largă.
Așadar, în urma adoptării acestei legi, va fi desființat întregul sistem al educației pentru minoritățile naționale din Ucraina (maghiari, români, ruși, bulgari, polonezi etc.). Oricum, în ultimii 25 de ani au fost desfiinţate peste 60 de şcoli româneşti. Acum se va pune lacăt definitiv învăţă­mântului cu predare în limba română din Ucraina.

În acest timp, România îşi respectă obli­gaţiile asumate şi sprijină comunităţile ucrainene din România. Spre comparaţie, ar fi suficient să studiem comparativ situaţia ucrainenilor din Maramureş şi situaţia românilor din dreapta Tisei, două comunităţi sensibil egale. Rezultatul e sumbru: în limbajul acestei „parităţi”, investiţiile de miliarde sunt echivalente cu desfiinţarea. Subprefectul judeţului, Alexandru Cosma a declarat că: „Îmi pare rău că ceea ce s-a întâmplat în 1991 între Guvernul României și Guvernul Ucrainei, când s-au stabilit printr-o colaborare drepturile de școlarizare în limba română pe teritoriul Ucrainei, respectiv în limba ucraineană în România, a fost anulat prin această lege. Singurul lucru de care îmi pare rău, și mai multe nu vreau să co­mentez, este faptul că în baza acelei înțelegeri noi am fost întotdeauna foarte deschiși în a sprijini comunitatea ucrai­neană pe teritoriul României. De altfel, toate minoritățile le sprijinim, dar acum ne referim strict la partea ucraineană. Mai mult, anul acesta este Liceul Taras Sevcenko, liceul de limba ucraineană de la Sighetu Marmației, o investiție pe rol de 220 de mii de euro. Ceea ce înseamnă că România își îndeplinește cu conștiin­ciozitate toate obligațiile. Eu mă aștept ca cel puțin la nivel de paritate, având în vedere comunitatea română de pe teritoriul ucrainean din Transcarpatia, să se revină la starea inițială!
Nu pot să comentez ce face România pentru a sensibiliza autoritățile ucrainene, pentru că nu intră în responsabilitatea autorităților locale un lucru atât de important. Problema trebuie discutată la nivelul celor două guverne. Noi vom susține pe argumentele mai sus menționate, la Guvernul României, dorința noastră de a interveni și ei în discuțiile cu partea ucraineană. Dar eu cred că nu va fi necesar să facem acest lucru, pentru că sunt convins că la nivelul Ministerului de Externe și la Ministerul Educației acest lucru fiind cunoscut, va începe dialogul fără nicio problemă. Mai ales că vorbim de o populație de 38 de mii de etnici români care trăiesc în dreapta Tisei și care merită susținuți.
Eu știu că Guvernul are în atenție acest lucru și în condițiile în care vom fi consultați să venim cu lucruri punctuale, și să spunem despre aspectele concrete pe care le-am făcut cu Regiunea Trans­car­patia, sigur că le vom aduce la cunoștința Guvernului pentru a-și putea întări și ei dialogul cu partea ucraineană”.

Şi Ana Moldovan, inspector şcolar gene­ral al Inspectoratului Şcolar Judeţean Ma­ra­mureş explică faptul că România res­pectă drepturile minorităţilor naţionale: „Noi avem un învățământ în limba ucrai­neană valoros, cu care ne mândrim. Există un liceu în limba ucraineană în județul nostru și mai multe școli. În cazul maghiarilor avem două licee și mai multe școli. Romii nu au solicitat învățământ în limba lor, dar cu copiii acestora milităm pentru integrarea educațională a acestora. Liceul cu predare în limba ucraineană Taras Sevcenko din Sighetu Marmației este prins anul acesta într-o investiție amplă de reabilitare. La fel și celelalte instituții destinate minorităților sunt puse la punct, au toate cele necesare și au început anul școlar cu bine. Eu nu pot să mă exprim asupra politicii educaționale a Ucrainei, dar pot să spun că am avut proiecte transfrontaliere sub patronajul Prefecturii, vizite, schimburi de expe­riență, dar acum vom vedea cum vor evolua lucrurile. Așteptăm să vedem ce se va stabili la nivel național și cum va evolua tratatul de colaborare. Sper că se vor schimba lucrurile în bine și să se abordeze cu atenție această situație. Eu merg înspre pozitiv, sper să se remedieze problema în Ucraina. Noi susținem învățământul în limbile minorităților naționale. Ne dorim din tot sufletul să fie la fel și în Ucraina cu românii de acolo”.

GAZETA de Maramureş face un apel public către toţi parlamentarii de Mara­mureş pentru a interveni în salvarea şcolilor româneşti din Ucraina. Istoria şi legăturile de suflet cu maramureşenii din dreapta Tisei ne obligă să cerem răspicat respectarea drepturilor omului şi a tratatelor bilaterale.
Recent, ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstârnac a vizitat regiunea Cernăuţi, unde le-a recomandat românilor din Bucovina de Nord să fie cetăţeni loiali ai statului ucrainean şi să înveţe limba ucraineană. Ba mai mult, ministrul român Andreea Păstârnac ar fi declarat la Kiev, în faţa oficialilor ucraineni, că „România este mulţumită de nivelul asigurării drepturilor minorităţii române din Ucraina”. Inclusiv Ministerul de Externe al Ucrainei a postat un comunicat despre această declaraţie, pe care l-a şters după câteva ore, în urma protestelor românilor din Cernăuţi şi, probabil, a intervenţiei ministrului român, care între timp a realizat ce prostie mare a spus. Într-un interviu acordat postului Radio România Actualităţi, ministrul îşi de-monstrează din plin neştiinţa şi incom-petenţa declarând: „Credem că urmează o perioadă cel puţin în ceea ce priveşte învăţământul românesc din Ucraina, în condiţiile în care această ţară este preo­cupată de reformă şi de descentralizare, învăţământul românesc să continue să se extindă”. Or, despre proiectul acestei legi sinistre se discută de luni bune. Cerem parlamentarilor maramu­reşeni să adre­se­ze interpelări ministrului de externe şi ministrului pentru Românii de Pretu­tindeni. Onoarea vă obligă să nu vă faceţi părtaşi, prin inacţiune, la cel mai grav atac la adresa comunităţii de români din Ucraina din ultima perioadă. Vom reveni.

Apel la Preşedintele României
 

Românii din Bucovina de Nord au adresat o scrisoare deschisă preşedintelui României, Klaus Iohannis, rugându-l să intervină la Kiev pentru amendarea Legii învăţământului adoptată zilele trecute de Parlamentul ucrainean. Deşi scrisoarea a fost transmisă în 8 septembrie a.c., până în prezent, Preşedintele României nu a spus nimic! În schimb, Igor Dodon, preşedintele Republicii Moldova, intervine la autorităţile de la Kiev pentru păstrarea şcolilor româneşti din Ucraina! În scrisoarea transmisă lui Iohannis se arată că: „Comunitatea românească din Ucraina Vă informează că pe data de 5 septembrie 2017 Rada Supremă a Ucrainei de la Kiev a adoptat o nouă lege a învăţământului, prin care, potrivit art. 7, sistemul de învăţământ al tuturor minorităţilor naţionale (inclusiv al românilor) se va desfăşura (progresiv) doar în limba de stat (ucraineană). Ceea ce nu s-a întâmplat în toată perioada regimului totalitar sovietic, se întâmplă într-o Ucraină democratică, cu aspiraţii europene, susţinută în modul cel mai activ şi de România.

Prin urmare, după posibila promulgare a legii de către Preşedintele Petro Poroşenko, toate şcolile care au mai rămas cu limba română de predare vor fi lichidate. Astfel, se va încălca flagrant dreptul nostru de a învăţa în limba maternă, drept consfinţit prin Constituţie (art.53) şi legile ţării, inclusiv art. 3 din Declaraţia drepturilor naţionalităţilor din Ucraina, art.6 din Legea privind Minorităţile Naţionale etc.

De asemenea, noua lege vine în contradicţie cu nenumăratele angajamente internaţionale pe care
şi le-a asumat Ucraina, şi anume Convenţia-cadru pentru protecţia Minorităţilor Naţionale şi Carta Europeană pentru limbile regionale şi minoritare.
Potrivit art. 13, alin.5 din Tratatul cu privire la relaţiile de bună vecinătate şi cooperare între Ucraina şi România, cu referire expresă la minorităţile ucraineană şi română din cele două ţări, s-a statuat că «Părţile contractante reafirmă că persoanele sus-menţionate au dreptul să fie instruite în limba lor maternă, într-un număr necesar de şcoli şi instituţii de stat pentru învăţământ şi specializare, situate  ţinând seama de răspândirea geografică a minorităţilor respective».
Prin adoptarea legii în cauză angajamentele statului ucrainean privind protecţia minorităţii româneşti din tratatul politic de bază român-ucrainean devin desuete. Lichidarea şcolilor româneşti înseamnă totodată şi lichidarea limbii şi identităţii române din Ucraina (atâta cât a mai rămas de la URSS).
Domnule Preşedinte,

Comunitatea românească Vă roagă să interveniţi de urgenţă în situaţia creată şi să solicitaţi părţii ucrainene să-şi respecte angajamentele interne şi internaţionale privind dreptul minorităţilor naţionale la învăţământ în limba maternă, respectiv să-şi respecte angajamentele stabilite prin tratatul de bază încheiat între Ucraina şi România faţă de comunitatea românească.
Vă rugăm să solicitaţi Preşedintelui Ucrainei, Petro Poroşenko, retrimiterea în Rada Supremă a legii adoptate, pentru modificarea art.7, în sensul aducerii acestuia în concordanţă cu prevederile constituţionale şi angajamentele internaţionale”.
 

Soluţia Gafencu

Spre comparaţie, în anul 1939, după ce Ungaria a anexat regiunea Transcarpatia, care în perioada interbelică făcuse parte din Cehoslovacia, guvernul lui Horthy a închis şcolile româneşti de peste Tisa, din Maramureşul istoric. Atunci, ministrul de Externe la Bucureşti era Grigore Gafencu. Acest politician a dat dovadă de coloană vertebrală şi a intervenit imediat la guvernul de la Budapesta pentru redeschiderea şcolilor româneşti şi a convins guvernul român să ia măsuri de retorsiune, fiind câteva zile blocată circulaţia trenurilor pe podul de peste Tisa şi astfel trenurile care transportau mărfuri şi oameni pe valea Tisei superioare în Transcarpatia nu au putut să circule, datorită blocării segmentului românesc de cale ferată. Fermitatea ministrului de Externe român a determinat Budapesta să reconsidere închiderea şcolilor româneşti de peste Tisa.

Solicitare către Înaltul comisar al OSCE
 

Comunitatea românească din Ucraina a adresat o scrisoare deschisă Înaltului comisar al OSCE pentru minorităţile naţionale, Lamberto Zannier, solicitându-i ajutorul în problema îngrădirii dreptului minorităţii române de a studia în limba maternă. Potrivit textului scrisorii, unele „şcoli cu predare în limba română în localităţile româneşti din ţinut au câte 100-200 de ani şi au desfăşurat dintotdeauna - în toate perioadele - procesul de învăţământ în limba română, chiar şi în vremea regimurilor totalitare, şi nimeni nu a îndrăznit să anuleze limba maternă în şcoli pentru cetăţenii loiali”. Reprezentanţii ONG-urilor şi ai presei de limba română din Ucraina consideră că art. 7 al noii legi a educaţiei - articol care vizează învăţământul în limbile minorităţilor naţionale - încalcă mai multe prevederi din Constituţia Ucrainei, ceea ce conduce la asimilarea lingvistică a minorităţilor naţionale din Ucraina.
„În Ucraina vor înceta să mai funcţioneze şcoli cu predare în limba minorităţilor naţionale, ceea ce este o încălcare brutală a (...) obligaţiilor internaţionale ale statului ucrainean în domeniul drepturilor minorităţilor naţionale”, se menţionează în mesaj.
Etnicii români din Ucraina cer păstrarea şcolilor cu predare în limba română, în care să fie studiată, în acelaşi timp, într-o proporţie suficientă, şi limba ucraineană.
Minoritatea română din Ucraina cere „insistent” înaltului comisar al OSCE pentru minorităţile naţionale să se implice în apărarea „drepturilor constituţionale ale cetăţenilor ucraineni vorbitori de limba română în etapa când legea votată de Rada Supremă (parlamentul unicameral) nu a fost încă semnată de preşedintele Ucrainei”.