ANI demite unul dintre cei mai buni primari din judeţ

Dorin Vasile Paşca, primarul oraşului Baia Sprie, unul dintre cei mai experimentaţi şi profesionişti primari din judeţ, va fi demis din funcţie, după ce două instanţe au dat dreptate Agenţiei Naţionale de Integritate într-o problemă controversată şi interpretabilă.

 

În timp ce primarii cu dosare penale şi prejudicii grele în spate rămân în funcţie sau sunt lăsaţi să candideze, o interpretare legislativă şi semnătura pusă pe un act administrativ îl costă pierderea mandatului pe unul dintre cei mai buni primari din judeţ. Povestea pare una hilară şi demnă de romanele lui Kafka, dar deznodământul este unul cât se poate de tragic.

 

Dorin Vasile Paşca ocupă funcţia de primar al oraşului Baia Sprie din 2008. Şi, mai ales ultimii patru ani au fost cea mai înfloritoare perioadă din istoria oraşului. A atras milioane de Euro din fonduri europene, a implementat proiecte inedite, a schimbat sisteme şi, mai ales, mentalităţi. Este unul dintre primarii cu viziune ai judeţului, căruia nu i-a fost frică să gândească altfel şi să facă lucrurile altfel. Baia Sprie a generat numeroase premiere în administraţia din ţară, în domeniile cele mai diverse.

 

În tot acest timp, deşi a gestionat sute de milioane de Euro, Dorin Vasile Paşca nu a cauzat niciun prejudiciu bugetului local, nu a încălcat nicio lege şi nu a primit sancţiuni pentru niciunul dintre zecile de proiecte implementate. A fost reales de cetăţeni, cu o majoritate covârşitoare, în acest an, pentru a continua proiectele începute. Iar acum, pentru o chichiţă legislativă şi administrativă, îşi va pierde mandatul şi nu va mai putea ocupa postul de primar vreme de trei ani. Cum s-a ajuns aici? Pe scurt, Dorin Vasile Paşca a semnat contractul de muncă al fratelui său şi mai apoi, încetarea contractului de muncă. Consultându-se cu specialiştii şi bazându-se pe legea 161, putea face acest lucru. Dar Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a interpretat altfel.  ANI a constatat, în 2014, existenţa conflictului de interese de natură administrativă în cazul primarului oraşului Baia Sprie.

 

Inspectorii de integritate susţin în raport că: „În calitate de primar a semnat atât documentele prin care fratele său a fost angajat în cadrul Primăriei oraşului Baia Sprie (contractul individual de muncă şi actul adiţional la contractul de muncă), cât şi dispoziţia de încetare a contractului individual de muncă al acestuia”.

 

Raportul ANI a fost atacat în instanţă. În luna martie a anului trecut, instanţa de contencios administrativ din cadrul Curţii de Apel Cluj a respins contestaţia formulată de primarul Paşca împotriva raportului ANI. Primarul Paşca nu a avut câştig de cauză nici la instanţa superioară. Prin soluţia dată, zilele trecute, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie: „Respinge recursul declarat de reclamantul Paşca Dorin Vasile împotriva sentinţei civile nr. 163 din data de 19 martie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Cluj – Secţia a II-a Civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 03 noiembrie 2016”, arată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.Potrivit ANI, s-au încălcat prevederi din art. 46, alin. (1) din Legea nr. 215/2001, potrivit cărora: „Nu poate lua parte la deliberare şi la adoptarea hotărârilor consilierul local care, fie personal, fie prin soţ, soţie, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local”.

 

Conform legii: „Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat […] încălcarea obligaţiilor legale privind conflictul de interese […] constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit reglementarii aplicabile demnităţii, funcţiei sau activităţii respective […]”.

ANI mai arată că: „Persoana […] faţă de care s-a constatat existenţa conflictului de interese […] este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică […] pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului”.

 

Interesant este că articolul respectiv de lege se referă la autorităţile deliberative şi, practic, în acest fel, primarul a fost pus în aceeaşi oală cu consilierii locali.

Vom reveni.

 

 

„Dacă două instanţe de judecată zic că am greşit, am greşit. Am semnat ca primarul, plătesc ca primarul. În urma faptului că raportului ANI rămâne definitiv, prefectul trebuie să mă sancţioneze. Fapta comisă poate fi temei pentru eliberarea din funcţie sau, după caz, poate constitui sancţiune disciplinară. Dar nu poate aplica nicio sancţiune disciplinară domnul prefect, decât aceea de demitere, ca şi cum ar fi fost un conflict penal.

Am semnat un contract de muncă când l-am angajat pe fratele meu, dacă semna viceprimarul nu era nicio problemă. Este şi Legea 161 care spune că pot să-l semnez, numai că judecătorii m-au asimilat autorităţii publice deliberative. Legea 161 spune că primarii n-au voie să semneze pentru rude de gradul I. Cealaltă, Legea 393 spune că autorităţile

publice deliberative trebuie să se abţină când au un interes în a delibera pentru rude până la gradul II.  Deocamdată îmi caut serviciu.  Rămâne domnul viceprimar şi consiliul local care cred că vor continua proiectele începute. Nimeni nu spune că nu am greşit cu nimic în activitatea mea, n-am mai găsit niciun prejudiciu. Aşa mă pedepseşte mai rău decât dacă aş fi avut un prejudiciu material”.

Dorin Vasile Paşca