Alegerile din 27 septembrie: rezultate, surprize, scandaluri

Duminică, 27 septembrie, românii au fost chemați la urne pentru a opta oară în istoria postdecembristă, pentru a-și alege primarii, consilierii locali și județeni și, pentru a treia oară, președintele de Consiliu Județean, ales uninominal. Dacă la nivel național au votat cu aproape jumătate de milion de români mai puțin decât în 2016, în Maramureș numărul celor care s-au prezentat la urne a scăzut de la ultimele alegeri cu 7.000 de persoane. Și analiza rezultatelor e la fel de încâlcită: nu există un câștigător detașat, fiecare partid a câștigat pe de-o parte și a pierdut pe de altă parte.

Absenteism, acuze de fraudă și turism electoral, bătălii pe mu­chie de cuțit, sur­prize sau reconfirmări spec­ta­cu­loase pe funcție. Pe scurt, tabloul electoral al zilei de duminică, 27 septembrie. Al optulea scrutin postdecembrist pentru alegerile locale a avut loc în Duminica Pescuirii Miraculoase. Și pentru unele formațiuni, „năvodul electoral” chiar a fost miraculos și „plin de voturi”. Ca o ironie, 27 septembrie este și Ziua Turismului. Poate de aici și apetența unora și acuzele altora pentru turism electoral.
Dar s-o luăm cu începutul. Primele alegeri din pandemie au adus la urne mai puţini votanți. În Ma­ramureș de exemplu, numărul celor care au votat a fost mai mic cu 7.000 de persoane decât în 2016. Subiectul fierbinte al acestui scrutin au fost listele suplimentare și, implicit, vizele de flotant care au curs cu câteva săptămâni înain­te de alegeri. Așa se face că o serie de secții au raportat prezență de peste 100% înainte de închi­derea urnelor. Cine îşi face flotant într-o comună sau un sat amărât? Asta rămâne să cerceteze organele abilitate. Sau nu...
Sesizările din ziua votului s-au referit în principal la continuarea propagandei electorale. Dar au existat și acuze de cumpărare de voturi sau vot multiplu și turism electoral. Dar acuzele de fraudă au continuat și după numărarea voturilor, cel mai elocvent exemplu fiind chiar municipiul Baia Mare, unde candidatul Mircea Cirț a cerut renumărarea voturilor.
Oricum, a doua zi după alegeri și peste învinși și peste învingători
s-a așternut un soi de liniște, care prevesteşte furtuna negocierilor pentru constituirea de majorități.
Interesant e că la scrutinul de duminică nu există învingători și învinși fără drept de apel. Aproape toate partidele au câștigat ceva și au pierdut altceva.
Dar mai bine detailăm.

De departe, învingătorul alegerilor este PNL, pentru că Ionel Bogdan a câștigat președinția Consiliului Județean Maramureș, cu circa 2% peste scorul obținut de Gabriel Zetea (34,69% la 32.10%), și a obținut cei mai mulți consilieri județeni și un scor de peste 31% la județ. De asemenea, candidatul PNL la Primăria Baia Mare a obținut un scor nesperat de mare, mult mai mare decât îl creditau sondajele de opinie, respectiv 28,27% pentru primar și 25,26% pentru Consiliul Local Baia Mare.

Totuși, PNL nu a reușit să obțină cel mai mare număr de primari din județ și, de departe, are cei mai mulți primari care și-au pierdut fotoliul după acest scrutin, deși aveau multe mandate la activ, amin­tim: Mihai Nemeș din Călinești care a fost înlocuit de PMP-istul Petrică Nemeș; Vasile Giurgiu din Cernești înlocuit de Mircea Aurel Deac (USR); Sabin Raț din Coaș care a pierdut alegerile în favoarea lui Călin Vasile Achim (PMP); Gheorghe Tătăran din Gârdani, înlocuit de Nelu Radu Dragoș de la Coaliția pentru Maramureș; Ștefan Gavriluți din Leordina, înlocuit de Ioan Nistor (USR). Şi la Moisei, PNL a pierdut fotoliul de primar în favoarea Coaliției pentru Mara­mureș.
PNL a pierdut, e adevărat, la scor foarte strâns, de doar 40 și ceva de voturi și lupta electorală pentru municipiul Sighetu Marmației, fotoliul de primar fiind câștigat de fostul prefect Vasile Moldovan, candidat din partea Coaliției pentru Maramureș.

De cealaltă parte, PSD și Coaliția pentru Maramureș deși are cel mai mare număr de primari în conti­nuare, respectiv 35, și deși a făcut un scor peste media națională, este marele perdant al alegerilor de duminică. Gabriel Zetea a pierdut fotoliul de președinte al Consiliului Județean, la o diferență de voturi care, cel puțin teoretic, putea fi acoperită de alianța cu partide mici ca PSDi, având în vedere că Eduard Bogdan Aiacoboaie a obținut 2,77% la alegeri, adică cam cât îi lipsea lui Zetea să câștige, sau PER – care a obținut 2,98%, ALDE – 1.96% sau PRO România – 4.66%.
Scorul obținut de Zetea este însă peste cel obţinut de Coaliție pentru Consiliul Județean, respectiv 32,10% la 25.19%.
De asemenea, Coaliția și-a adjudecat fotoliul de primar în cele două municipii ale județului, dar nu la scorul sperat. De asemenea, a pierdut o serie de primari vechi, unul dintre cele mai răsunătoare înfrângeri fiind Anton Ardelean, care după două decenii nu mai este primarul orașului Tăuții Măgherăuș, funcție câștigată de Dumitru Marinescu, care a candidat din partea PNL.
Dacă vorbim de orașe, PNL a păstrat primăriile din Baia Sprie, Cavnic, Târgu Lăpuș și a câștigat-o pe cea din Vișeu de Sus, prin trecerea primarului Vasile Coman la PNL. Coaliția și PSD au păstrat Borșa, Dragomirești, Săliștea de Sus, Seini și Șomcuta Mare.

PMP a câștigat în Maramureș unul dintre cele mai mari scoruri electorale din țară și a devenit, astfel, al treilea partid din județ, devansând USR-PLUS. Candidatul PMP la funcția de președinte a CJ Ma­ramureș, Romeo Dobocan a obți­nut aproape 10 procente. De ase­menea, PMP are de acum 5 primari: la Ulmeni, Remetea Chioarului (recon­firmați în funcție) și Coaș, Sălsig, Călinești – primari noi și aproximativ 15 candidați care au ieșit pe locul doi în UAT-ul în care au candidat.

PMP are șanse mari să obțină postul de viceprimar la Baia Mare și de vicepreședinte la Consiliul Județean, fiind principala opțiune de alianță și pentru PNL și pentru Coaliție. În Baia Mare însă, candidatul PMP pentru funcția de primar, Adrian Todoran a obținut aproape 6%, sub scorul partidului. De asemenea, și la votul politic pentru CL Baia Mare, PMP a obți­nut sub scorul pe județ.

USR Maramureș s-a clasat pe locul 4, la Consiliul Județean, unde Vlad Emanuel Duruș a obținut peste 8 procente, iar partidul 7,7% pe vot politic. În Baia Mare, candidatul USR la Primăria Baia Mare s-a clasat pe locul III, cu un procent de aproape 13%. De ase­menea, la votul politic pentru Consiliul Local Baia Mare, USR a obținut aproape 15 procente. USR a reușit să-și adjudece câteva primării: Leordina, Cernești, Poienile de sub Munte, Rona de Sus.

Uniunea Ucrainienilor din România a reușit să-și adjudece fotoliul de primar al comunei Remeți, prin Ivan Claudiu Brînzanic.
De asemenea, și la acest scrutin au avut succes independenți, de aceas­­tă dată fiind votați 4 primari independenți: Ioan Stegeran la Fărcașa, Cendes Lajos la Coltău, Mirela Lăcrimioara Bîrlea la Poienile Izei și Matei Godja la Oncești.
Dincolo de rezultate, alegerile din acest an rămân atipice nu doar prin faptul că au fost organizate în vre­me de pandemie, ci și prin acu­zațiile multiple de fraudă și cererile de renumărare a voturilor. Rămâne de văzut cum va fi reflectat votul în alianțele politice organizate la nivel local și ce se va întâmpla la celelalte alegeri, parlamentare.