Adunarea pădurilor lui Frank Timiş şi Cap de Urs

Peste noapte s-au adunat câţiva „bieţi săraci”, oameni influenţi de altfel, au înfiinţat rapid şi ilegal o asociaţie şi, cu ajutorul unor amici din justiţie şi administraţie, au început să acţioneze pentru retrocedarea de teritorii forestiere, obţinând suprafeţe imense aflate legal în proprietatea altcuiva. Iată o relatare despre cum să te îmbogăţeşti din spălarea de teritoriu. Cheia „investiţiilor şi profiturilor” este un calcul simplu realizat de cei mai buni matematicieni din Maramureş: 7-3=8 (opt)!

ORIGINEA UNEI AVERI FABULOASE FĂCUTĂ SUB REGIMURILE  BĂSESCU ŞI JOHANNIS

„Potenţialul al doilea care s-ar putea să fie redeschiderea explorărilor şi exploatărilor în industria minieră. Tehnologiile noi de astăzi permite (sic!) să faci nişte programe de explorări să vedem ce nu s-a găsit în trecut. E foarte clar că îs bani foarte mulţi ca să faci aceste lucrări, e necesar de capital mare (sic!). (…) trebuie să fie o administraţie credibilă. Dacă ăla e partenerul meu, la urma urmei primăria e un act, dar nu vorbeşti cu un act, vorbeşti cu persoana fizică care este ales (sic!) de popor.” Frank Timiş & Corporaţia

„În Maramureş, şi în special la Borşa, asistăm la un fenomen social şi juridic prin care actul de justiţie nu are nicio putere: regimurile politice de la nivel local, judeţean şi naţional neagă legalitatea unei hotărâri judecătoreşti irevocabile şi dreptul obiectiv, nu recunosc legile statului, nici în sensul lor formal, nici material, susţinând cu toată puterea administrativă un grup infracţional organizat, care a acaparat peste 6000 de hectare de teren forestier din proprietatea Composesoratului Borşa. Dintr-o „întâmplare” această spălare de teritoriu se suprapune integral cu fosta zonă minieră din Borşa!

Este o decepţie dureroasă pe care o au toţi cei care socoteau că după zguduirea catastrofală a comunismului, criterii noi de morală socială şi politică se vor afişa în această ţară.”

Av. Bogdan Ioan Tudor Todoran, preşedintele Nostra Silva

„Retrocedarea, ca reparaţie morală, a fost compromisă de câţiva privilegiaţi, care, beţi de putere şi de aurul lui Frank Timiş, cred că le este permis orice în această ţară! Toate partidele au aplicat un sistem de acaparare economică, financiară şi politică, sistem protejat şi încurajat chiar de fostul şef al Statului, preşedintele Traian Băsescu. În afacerea de batjocorire a Composesoratului Borşa se oglindeşte, ca într-o lentilă, tot ceea ce i s-a pregătit poporului român prin întreaga serie de reforme, care au ca titulatură pentru naivi «să pună în valoare bogăţiile acestei ţări», iar în realitate, pentru cei care ştiu ce se ascunde în dosul acestor firme, «să aducă toate bogăţiile ţării în patrimoniul membrilor puternici de partid».”

Mihali Matei, preşedinte al Composesoratului Borşa

Federaţia proprietarilor de păduri şi păşuni din RomâniaÎn septembrie 2005, un grup de cinci persoane din Borşa încheie un proces-verbal prin care stabilesc să înfiinţeze Asociaţia Composesorală Cisla, cu scopul declarat de a revendica aproximativ 7000 de hectare de teren forestier. Două dintre aceste cinci persoane semnează şi un statut, iar în urma unei proceduri judiciare superficiale (petenţii nu îndeplineau condiţii esenţiale, prevăzute de lege sub sancţiunea nulităţii absolute), această asociaţie dobândeşte personalitate juridică.

Autorizarea Asociaţiei Composesoratului Cisla este făcută de un judecător. Acelaşi judecător, în anul 2000, acordase personalitate juridică Composesoratului Borşa, care, în urma unor proceduri judiciare, obţine în 5 aprilie 2004 o sentinţă prin care se reconstituie dreptul de proprietate pentru 17.000 hectare pădure, sentinţa devenind definitivă la 20 decembrie 2004 şi irevocabilă la 1 iunie 2005.În prima şedinţă a Comisiei Judeţene Maramureş organizată în baza Legii nr. 247/2005, pe ordinea de zi ajunge un subiect „fierbinte” – validarea suprafeţei de 6056 ha pentru Composesoratul Cisla.

Este imposibil de reperat criteriul prin care s-a dat prioritate absolută acestei „retrocedări”, cert este că documentele oficiale demonstrează că împroprietărirea Asociaţiei Composesoratului Cisla este rezultatul unei FRAUDE IMENSE. Conform procesului-verbal care consemnează dezbaterile şedinţei din 29.11.2005 a Comisiei Judeţene Maramureş, din totalul de 11 membri au fost prezenţi 7.Această consemnare din paragraful nr. 1 al acestui înscris este confirmată de prezenţa a 7 semnături la finalul procesului-verbal.

Cu toate acestea, în procesul-verbal din 29.11.2005 al Comisiei Judeţene Maramureş se consemnează:„8 membri ai Comis. Jud. sunt pentru validarea anexei nr. 39 – BORŞA. D-nul Avram Grigore I.C.R.P.J, d-nul Cliţan Vasile, d-nul Ciuman Vasile se abţin de la vot.”Aşadar:1. sunt 7 membri prezenţi din 11;2. avem 7 semnături pe procesul-verbal;3. 3 membri se abţin de la vot în ceea ce priveşte validarea anexei nr. 39 a Composesoratului Cisla;4. 8 membri sunt (votează – nota noastră) pentru validarea anexei nr. 39 Borşa !

Suntem în mod evident în prezenţa unui FALS: dacă 3 din cei 7 membri prezenţi s-au abţinut de la vot, un calcul matematic elementar ne spune că NUMAI 4 MEMBRI AI COMISIEI JUDEŢENE MARAMUREŞ AU DECIS VALIDAREA ANEXEI NR. 39 PENTRU COMPOSESORATUL CISLA BORŞA.Miza acestei „socoteli” o găsim în prevederile art. 8 alin. (2) din Regulamentul aprobat prin HG nr. 890/2005: „Hotărârile comisiilor judeţene (…)

SE ADOPTĂ CU VOTUL MAJORITĂŢII MEMBRILOR LOR şi se consemnează într-un proces-verbal semnat de toţi participanţii.”Legiuitorul consemnează în mod expres pentru adoptarea unei hotărâri de către comisia judeţeană condiţia majorităţii calificate, a votului exprimat de majoritatea membrilor comisiei.

În cazul nostru, potrivit Ordinului nr. 395 din 4 noiembrie 2005 al Prefectului Judeţului Maramureş, Comisia Judeţeană Maramureş avea în componenţa sa 11 membri, identificaţi nominal de art. 1 al ordinului.

Pentru ca o hotărâre să fi fost adoptată legal, procedural, de Comisia Judeţeană Maramureş, era nevoie de votul majorităţii membrilor comisiei, respectiv MINIM 6 VOTURI DIN TOTALUL DE 11.Hotărârea nr. 2 din 29 noiembrie 2005 a Comisiei Judeţene Maramureş a fost votată numai de 4 membri, astfel că din punct de vedere legal propunerea Comisiei locale Borşa de validare a anexei 39 pentru Composesoratul Cisla NU A FOST ADOPTATĂ.

Practic, raportat la voturile exprimate în mod real în şedinţa din 29 noiembrie 2005 a Comisiei Judeţene Maramureş, HOTĂRÂREA TREBUIA REDACTATĂ ÎN SENSUL RESPINGERII PROPUNERII DE VALIDARE A COMISIEI LOCALE BORŞA ŞI NU AL VALIDĂRII COMPOSESORATULUI CISLA, astfel cum se consemnează în conţinutul hotărârii semnate ulterior de prefectul Böndi Gyöngyike.

Trebuie precizat faptul că suprafaţa validată făcea parte din proprietatea Composesoratului Borşa, reconstituită prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, iar toate extrasele de CF folosite de Composesoratul Cisla au ca titular Composesoratul Borşa.

Ulterior, la 5 ianuarie 2006, se întocmeşte procesul-verbal de punere în posesie nr. 115, prin care Composesoratul Cisla este pus în posesie cu suprafaţa de 6056,9 ha teren forestier.

Şi în cazul acestui înscris avem o situaţie spectaculoasă: există trei procese-verbale de punere în posesie, cu acelaşi număr de înregistrare, cu aceeaşi dată, însă cu un conţinut diferit!Una din variantele procesului-verbal este folosită pentru eliberarea titlului de proprietate, la 2 noiembrie 2006, în condiţiile în care:

1. punerea în posesie nu a respectat amplasamentul validat de Comisia Judeţeană Maramureş, amplasament care avea caracter obligatoriu (peste 1153,7 ha din cele 6056 puse în posesie nu au fost validate de Comisia Judeţeană Maramureş);

2. prin cererea de reconstituire formulată de Composesoratul Cisla s-a solicitat în mod expres suprafaţa de teren forestier identificată din punct de vedere silvic în unităţile de producţie I, II şi III;3. punerea în posesie s-a făcut, în realitate, în unităţile de producţie I, II, III, IV, V, VI.

Nu a constituit un impediment faptul că terenul era deja pus în posesia Composesoratului Borşa, în baza sentinţei irevocabile din anul 2004. Ulterior acestui moment, până în 2016, terenul forestier trece printr-un proces de „spălare de teritoriu”, similar activităţilor de spălare a banilor.

În anul 2010 are loc o tentativă de „lovitură de palat”, urmată de mai multe proceduri judiciare, din care răzbate corupţia generalizată şi sfera de influenţă a fiecăruia dintre cele două grupuri care-şi dispută puterea.

De remarcat, cu privire la influenţa pe care fiecare dintre părţi o avea asupra unuia sau altuia dintre magistraţii Judecătoriei Vişeu de Sus:

1. cererea de recuzare formulată la 29.06.2011 de Direcţia Silvică Maramureş împotriva unor magistraţi acuzaţi că:- ajută „clica de impostori care se erijează în conducătorii Asociaţiei Composesorale”;

- au manifestat intenţii „de ajutare pe faţă a mafioţilor borşeni”;

- se implică abuziv în „treburile instituţiilor statului” şi în „apărarea cu toate mijloacele şi forţele a mafioţilor borşeni”;

Uluitor pentru „justiţia” română de la Judecătoria Vişeu de Sus este că prin încheierea din 30 iunie 2011, judecătorul Ioan Ungureanu (fostul avocat al Asociaţiei Composesorale Cisla Borşa) admite cererile de recuzare astfel motivate!!!Are loc o tranzacţie între grupurile divergente şi continuă planul iniţial pentru a cărui realizare se instituie, în anul 2011, VOTUL PRIN CORESPONDENŢĂ, temă care apare în dezbaterea societăţii româneşti abia peste 4 ani!În cele din urmă, peste 4.300 de hectare din această proprietate sunt acaparate de către ŞTEŢCU TOADER (CAP DE URS) – SOŢUL VERIŞOAREI PRIMARE A LUI FRANK TIMIŞ.

În anul 2016 se depune la Judecătoria Vişeu de Sus un act adiţional, autentificat sub nr. 229 din 9 februarie 2016 de BNP Vâcla Cristina Maria, în care se consemnează: „actualizarea listei membrilor composesori conform anexei”. LISTA ANEXATĂ ARE 1614 POZIŢII, DIN CARE 1360 APARŢIN LUI ŞTEŢCU TOADER – CAP DE URS.

Înscrisurile aflate în posesia noastră demonstrează că ŞTEŢCU TOADER – CAP DE URS, SOŢUL VERIŞOAREI PRIMARE A LUI FRANK TIMIŞ, ARE 8695 DIN 12236 VOTURI (APROXIMATIV 4347 HA DIN TOTALUL DE 6056 HA).Toată această operaţiune nu ar fi fost posibilă fără aportul decisiv al primarului din perioada 2004-2012, Şteţco Cornel Remus. Acesta a forţat validarea Composesoratului Cisla în 2005, în lipsa documentelor de proprietate – a se vedea aici, precum şi punerea în posesie, deşi terenul era deja pus în posesia Composesoratului Borşa – a se vedea aici.

Şteţco Cornel Remus a fost SUSŢINUT ÎN MOD EXPLICIT DE FRANK TIMIŞ ÎN CAMPANIA ELECTORALĂ DIN 2014.Ce declara Frank Timiş în 2014:n „mă atrage zona (Borşa n.n.). Zona are potenţial (…). Potenţialul al doilea care s-ar putea să fie redeschiderea explorărilor şi explotărilor în industria minieră. Tehnologiile noi de astăzi permite (sic!) să faci nişte programe de explorări să vedem ce nu s-a găsit în trecut. E foarte clar că îs bani foarte mulţi ca să faci aceste lucrări, e necesar de capital mare (sic!) şi să ai şi expertiza”;

- „m-ar atrage să vin acasă, să vin să investesc sau să facem un parteneriat (…) de 50.000.000 de dolari. Nu e problema de volumul de bani. E problema de ce facem ca să beneficieze şi primăria şi corporaţia mea şi populaţia Borşei”;

- „nu este numai dacă eu am sufletul pentru Borşa, este că şi administraţia locală să fie administraţie coerentă la cerinţele mele. (…) motivul că nu am venit pentru că n-a fost o administraţie capabilă în care să am încredere ”;

- „investiţia e investiţie, profiturile sunt profituri (…). Ca eu să vin să investesc, să aduc parteneri de investiţie de 100 de milioane, normal că trebuie să fie o administraţie credibilă. Dacă ăla e partenerul meu, la urma urmei primăria e un act, dar nu vorbeşti cu un act, vorbeşti cu persoana fizică care este ales (sic!) de popor. (…) V-am promis că după alegeri vin şi vă susţin”.

La întâlnirea de la Londra de la începutul anului 2014 participă şi Cap de Urs – Şteţcu Toader.

În următorii doi ani, 70% din problema spălării teritoriului traficat este rezolvată: de la 1,56 ha deţinute în mai 2012, Cap de Urs (Şteţcu Toader) ajunge la peste 4300 de hectare în aprilie 2016.P.S. – La 26 septembrie 2016 Composesoratul Borşa înregistrează la Judecătoria Vişeu de Sus o acţiune pentru recuperarea celor 6056 de hectare de la acest grup organizat coordonat de Cap de Urs şi Frank Timiş.