Administraţia din Târgu Lăpuş, model pentru Comisia de Mediu din Senat

Cu o procedură de infringement din partea Comisiei Europene deasupra capului şi o rată a reciclării pe care ar trebui să o creştem de 10 ori până în 2020, România se zbate în mocirla neputinţei şi recunoaşte că nu e în stare să gestioneze corespunzător problema deşeurilor. Gravitatea situaţiei a determinat Comisia de mediu din Senat să pregătească un raport pe această temă, care a cuprins vizite în teren şi audieri în cadrul comisiei. În acest dezastru naţional s-a găsit însă şi un exemplu pozitiv: oraşul maramureşan Târgu Lăpuş, care se pregăteşte să crească rata de reciclare de la 50-60% la 80% şi face strategii pentru a atinge obiectivul îndrăzneţ de „zero deşeuri”. „Minunea” de la Târgu Lăpuş a fost cercetată în teren de membrii comisiei senatoriale, iar la mijlocul acestei luni, primarul oraşului, Mitru Leşe, şi viceprimarul Vasile Kraus au fost invitaţi la Senat, să explice cum de ei au reuşit acolo unde alţii au eşuat.

Mitru Leșe, primar Târgu Lăpuș a explicat: „În 13 decembrie am fost la București, în urma unei invitații primite din partea Senatului României, mai exact din partea președintelui Comisiei de Mediu. Am răspuns invitației și ne-am prezentat la Comisia de Mediu a Senatului. Discuțiile s-au purtat de la ora 9 până la 11, apoi a urmat o pauză, și le-am reluat de la 13 până la 17. Iar de la 17 până la 18 am dat un interviu pentru Senat. Pe scurt, au fost interesați să purtăm discuții despre tot managementul deșeurilor, cu bune și rele, cu puncte tari și puncte slabe, ce se desfășoară în România. Am discutat despre toate aspectele cu care m-am confruntat din 2007 – 2009, de la primele proiecte, până la SMID-urile actuale. Împreună cu comisia am ana­lizat în detaliu toate aspectele. I-am simțit foarte interesați. Toată discuția
s-a înregistrat și aș putea să spun că 80% din raportul Senatului pe linie de Mediu, care va apărea în februarie 2018 va reflecta discuția purtată cu noi și modelul de bune practici de la Târgu Lăpuș. Le-am explicat în detaliu prin ce am trecut, inclusiv le-am pus la dispo­­ziție un CD cu toate etapele prin care am trecut. În urma acestei discuții din Senat, cel mai important este că mi-au dat liber să implementez proiectul pe care-l am. Concret, SMID-urile se înca­lecă în conceptul lor cu ceea ce noi am făcut deja, dar am primit acceptul să continuăm și nu mai avem niciun obstacol în implementarea strategiei noastre. Altfel spus, avem voie să mergem pe linia pe care ne-am propus-o, plus să depunem documentația cu completările de a ne atinge țintele conform strategi­ei. Pentru că noi suntem cu mult înain­te față de implementarea gestiunii de­șeurilor pe Maramureș. Dacă față de
M­aramureș suntem în față cu 10 paşi, față de SMID-urile implementate în țară suntem cu 5 pași înainte, vorbind de Bistrița, Cluj, Moldova etc. Cei de la Senat nu au calitatea de a ne finanța ceva, ci pur și simplu ne-au dat acceptul să mergem pe linia propusă, pe țintele noastre, dar acest lucru înseamnă foarte mult. Însă, am găsit oportunități pentru valorificarea a ceea ce avem în strategie. De exemplu, plasticul murdar îl vom transforma în petrol și gaz. Cei de la Senat mi-au facilitat întâlniri cu agenți economici care se ocupă de treaba aceasta. Pentru că nicio adminis­tra­ție publică din țară nu face ceea ce fac eu. Tocmai de aceea, mi s-au facilitat întâlniri cu agenți economici care valorifică ceea ce ne-am propus”.

Iar lucrurile nu se opresc aici. În pre­zent, administraţia din Târgu Lăpuş se pregăteşte pentru un parteneriat public-privat pentru deșeurile de plastic murdar, care vor fi transformate în petrol și gaz: „Petrolul se va vinde prin parteneriatul public-privat, noi vom lua banii de trasabilitate și ne vom dezvolta în continuare. Apoi, ca dotări, vom achizi­ționa ceea ce mai avem nevoie pentru deșeul biodegradabil etc. Toate etapele sunt clare pentru noi, pentru că avem o strategie extrem de bine întocmită. Pe lângă toate astea, chiar acum mai angajăm doi oameni, pentru a completa personalul cu cei de care avem nevoie, pentru a ține pasul cu dezvoltarea. Pe serviciul Public avem aproape 30 de angajați. Acesta este impactul social, că 30 de familii au un venit în urma locului de muncă, dar vorbim și de impactul de mediu și impactul asupra comuni­tății. Pentru că impactul de mediu este net superior, noi nu facem munți de gunoaie, ci gunoaiele noastre se trans­formă în materie primă, iar în al doilea rând, impactul asupra populației se vede din faptul că se practică prețuri relativ mici pentru acest serviciu. De la 1 ianuarie 2018 intrăm în parametri cu noul Serviciu cu cod fiscal”, a explicat primarul Mitru Leşe.

„Concluzia mea este simplă: cine dorește să realizeze ceva, poate, cu am­biție, seriozitate și muncă. Chiar s-a discutat în Senat că trebuie și alții să se implice, dar e mai greu să-l faci pe cineva să se implice dacă nu-și dorește. Dacă omul ar fi corect, în primul rând, cu el însuși, dacă nu ar fi leneș, s-ar putea face multe și în alte părți. Este o mare satisfacție să vezi că ești un reper pe linie de mediu pentru toți, pentru întreaga țară, și să ni se recunoască acest statut la nivel de Senat”, a conchis primarul Leşe.

„Am simțit prin prezenţa noastră în Senat că ceea ce facem noi la Târgu Lăpuș este de interes pentru toată țara. Asta după ce timp de un an și jumătate noi am fost ca «oaia neagră», am avut scandaluri, am fost scoși din proiectul de gestiune integrată a deșeurilor, apoi am fost reprimiți în proiectul județean. Un an și jumătate ne-am certat atât cu județul, cât și cu Ministerul Mediului și Ministerul Fondurilor Europene. Dar, în final, le-am demonstrat că proiectul nostru nu încalcă, nu împiedică și nici nu afectează SMID-ul să nu-și atingă performanța. Pentru că din start Proiectul de Gestiune Integrată a Deșeurilor din Maramureș a fost lansat înapoia noastră cu 10 pași. Ba dimpotrivă, prin ceea ce facem noi punem mai mult în valoare proiectul județean, care va avea indicatori mult mai buni. Abia acum și-au dat seama că ei își pun în valoare proiectul pe seama noastră. În pauza dintre discuțiile în Comisia de Mediu, am fost la Agenția Națională de Reglementări a Serviciilor Publice, pentru a depune documentația pentru schimbarea licențelor de pe Serviciul Public fără personalitate juridică, cum e astăzi, pe unul cu personalitate juridică, care va fi de la 1 ianuarie 2018. Celor de acolo nu le venea să creadă, și întrebau: «Chiar așa se întâmplă în Târgu Lăpuș?». Iar președintele Comisiei de Mediu din Senat a spus că «cine nu a auzit de Târgu Lăpuș înseamnă că nu cunoaște harta României și nu-l cunoaște pe Mitru Leșe»

Mitru Leşe, primarul oraşului Târgu Lăpuş