7 ani de dezvoltare, proiecte şi promovare a identităţii culturale şi tradiţionale

Situată într-un cadru binecuvântat, comuna Groşii Ţibleşului are multe de oferit oamenilor care îşi îndreaptă paşii înspre această zonă. Frumuseţea şi liniştea munţilor se împleteşte cu o cultură şi civilizaţie arhaică, păstrătoare a tradiţiilor şi făuritoare de creaţie etnografică cu valoare inestimabilă. Păduri întinse de foioase şi brad, urmaşe ale unor codri seculari, străjuiesc asupra comunităţii unite a cărei solidaritate s-a păstrat peste secole. Comuna Groşii Ţibleşului este însă, înainte de toate, o localitate cu oameni deosebiţi: credincioşi, harnici şi generoşi. Iar întâiul gospodar al satului, primarul Nicolae Burzo, este pe măsura locurilor şi mai ales a oamenilor.

Groşii Ţibleşului este o localitate aparte. Un loc în care pare că s-a oprit şi timpul, dându-ne răgazul să admirăm frumuseţea locurilor pe care Dumnezeu a revărsat-o din belşug aici, peste toţi şi peste toate. În locuri, peisaje, păduri, lăcaşuri de cult, clădiri, dar mai ales în mintea şi sufletul oamenilor. Pentru că, dintre toate avuţiile locului, cea mai mare bogăţie a comunei o reprezintă ei, groşenii, oameni harnici, buni, credincioşi, care-şi iubesc tradiţiile şi portul şi care se uită cu smerenie spre cer şi cu demnitate spre pământ.

Evident, această comunitate deosebită nu putea să-şi aleagă decât un primar deosebit. Nicolae Burzo este întâiul gospodar al comunei din 2008. Înainte de a fi primar, a lucrat la Direcţia Silvică Baia Mare. Din 1981 a fost silvicultor, până în 2008. În perioada 2004 a început să cocheteze cu administraţia locală, ca şi consilier local în primul for decisiv local după reînfiinţarea comunei Groşii Ţibleşului, care înainte făcea parte din comuna Suciu de Sus. În 2008 a candidat la funcţia de primar a comunei, cu care se identifică: aici s-a născut, a crescut, a trăit, a muncit. Spune cu mândrie că, „în afară de perioada cât mi-am făcut studiile şi stagiul militar n-am părăsit comuna”, de aceea şi-a dorit mai mult şi mai bine pentru groşenii lui.

Candidatura din 2008 a fost încurajată tot de oameni, care i-au oferit de atunci toată încrederea şi sprijinul lor. Iar primarul Burzo nu i-a dezamăgit. A gândit, pas cu pas, strategia de dezvoltare a comunei şi a pus-o în aplicare. Fondurile europene atrase în comună se cifrează la câteva milioane de euro, iar rezultatele se văd cu ochiul liber: comuna are alimentare cu apă şi canalizare, clădiri publice moderne, dar, mai important, este una dintre comunele care îşi promovează cel mai intens zestrea culturală, tradiţiile, obiceiurile, identitatea locală.

Proiectele primarului sunt extrem de curajoase. Nicolae Burzo nu s-a temut să-şi dorească mult pentru comuna şi oamenii lui. Iar prin multă muncă, perseverenţă şi seriozitate a şi reuşit să facă mult şi multe pentru ei. Iar acum, la finalul lunii august, aşa cum ne-a obişnuit, pregăteşte noi evenimente culturale inedite, cu ocazia Festivalul Folcloric „Tradiţii şi Obiceiuri de pe V. Ţibleşului”, ajuns la a IX-a ediţie, despre care cu siguranţă se va auzi la nivel naţional, nu doar judeţean.

Reporter : De unde dragostea pentru tradiţii?

Nicolae Burzo: Eu m-am născut în localitatea Groşii Ţibleşului, am fost botezat în biserica de aici, am primit taina cununiei aici. Locul fiecărui cetăţean şi primar este la biserică, în zilele de sărbătoare, de fiecare dată, nu doar în campanie. Deşi sunt născut în 1963, eu am prins în sat acele forme de întrajutorare - claca, mulţi ajutau la construirea unei case, mergeau 10-20 de familii şi ajutau să o ridice, ajutau la coasă, la secerat, nu vorbim de înmormântări, necazuri, unde fiecare ajută cu ce poate...

La noi, dacă are cineva un necaz, fiecare îl ajută şi nu se pune pe tapet, nu se laudă cu asta. Noi, dacă facem o faptă bună, trebuie să fie o cameră de luat vederi pe noi: nu, ne vede Cel de sus, şi cu cât facem mai discret, cu atât e mai bine primit. Am prins acele jocuri care se făceau la fiecare sărbătoare, acele nunţi în care lumea era îmbrăcată în port popular şi eu am fost la câteva nunţi stegar, invitam lumea la nuntă şi aproape tot satul mergea la nuntă. Eu am prins astea.

Acum mă gândesc să nu le pierdem. Datorită acestui fapt am înfiinţat un ansamblu folcloric: ansamblul Ţibleşul din Groşii Ţibleşului, în care sunt aproape 40 de membri, între 7 şi 75-78 de ani. Avem un grup folcloric format din componentele corului bisericesc, au nişte cântece vechi foarte frumoase, pricesne, colinde vechi. Avem un grup de dansatori, dansuri vechi: „jocul sus” şi „jocul pe-a lungul” şi jocuri de pe Someş. Avem grupuri folclorice de la şcoala din Groşii Ţibleşului, toţi am format o Asociaţie Culturală: „Ţibleşul”.

Rep.: La sfârşitul lunii august are loc, în comuna Groşii Ţibleşului, „Festivalul Folcloric Tradiţii şi Obiceiuri de pe Valea Ţibleşului”, ajuns la cea de-a IX-a ediţie. Care este programul manifestării?

Nicolae Burzo: Tradiţionalul hram al Bisericii Sf. Nicolae din Groşii Ţibleşului este la a 57-a ediţie, care se sărbătoreşte în ultima duminică din luna august. De opt ani s-a început cu o zi înainte întâlnirea cu fiii satului, unde în ultimii ani au avut loc şi diferite activităţi: lansări de carte, sfinţirea troiţei, în fiecare an am avut ceva deosebit. Anul acesta le dăm diplome tuturor cadrelor didactice care s-au pensionat de la şcoala noastră, 13 persoane.

De asemenea, vom avea două lansări de carte, una a Protosinghelului Dr. Serafim Paşca – Drumul Crucii în comuna Groşii Ţibleşului şi a doua a lui Valentin Coman, „Ciupercile, enciclopedia culegătorilor”, de asemenea vom avea dezvelirea bustului lui Ben Corlaciu”. Evenimentul va debuta cu parada portului popular, pe traseul Primărie-cămin cultural şi, din program nu va lipsi un spectacol folcloric, la care vor participa artişti şi formaţii din Maramureş şi din ţară: Suceava, Neamţ, Cluj, Satu Mare.

Scena va fi în aer liber, iar la eveniment sunt aşteptaţi, pe lângă fiii satului, şi numeroase oficialităţi, în frunte cu PS Justin Hodea Sigheteanul, Arhiereu vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului.

„La noi, dacă are cineva un necaz, fiecare îl ajută şi nu se pune pe tapet, nu se laudă cu asta. Noi, dacă facem o faptă bună, trebuie să fie o cameră de luat vederi pe noi: nu, ne vede Cel de sus şi cu cât facem mai discret, cu atât e mai bine primit. Am prins acele jocuri care se făceau la fiecare sărbătoare, acele nunţi în care lumea era îmbrăcată în port popular şi eu am fost la câteva nunţi stegar, invitam lumea la nuntă şi aproape tot satul mergea la nuntă. Eu am prins astea”.

Nicolae Burzo