4.565 de zile fără tratament. Drama bolnavilor de mastocitoză

Bolnavii de mastocitoză, o boală oncologică, hematologică foarte rară, din România sunt ignorați de autorități de 4.565 de zile, adică de circa 13 ani! Asociația Suport Mastocitoză România trage un semnal de alarmă sfâșietor. 6.000 de euro pe lună, 75.000 de euro pe an este o sumă infimă pentru autorități, dar strivitoare pentru un om bolnav, care trebuie să suporte acest tratament din buzunarul lui.

„Politica medicamentului din România este la nivelul anului 1988. Crunt”. Este concluzia dure­roasă la care au ajuns aproape 200 de persoane care suferă de o boală gravă și care, de 13 ani, sunt ignorate complet de autorități. 4.565 de zile au trecut de când s-a solicitat pentru prima dată decontarea cromoglicatului de sodiu, medicamentul vital care le asigura o viață cât mai aproape de normalitate bolna­vilor de mastocitoză, o boală on­cologică, hematologică foarte rară. România este singurul stat membru al UE care nu a implementat Directiva 89/ 1988 privind accesul în lista medicamentelor decon­tate de asigu­rările sociale şi Directiva 24/ 2011 privind medicina transfrontalieră.
Completarea trimestrială a listei cu medicamente este o practică pe care Europa nu o mai folosește din 1988, an la nivelul căruia este politica medicamentului din România.
Cromoglicatul de sodiu se află într-o categorie juridică nere­glementată, într-un unghi mort: o moleculă off label fără autorizație de punere pe piață (APP), admi­nistrată într-o boală rară. Este ieftin, 75.000 de euro pentru 184 de bolnavi de mastocitoză, însă în situația noastră sunt alte boli foarte rare cu molecule foarte scumpe și, dacă se aprobă decontarea pentru cromoglicat, va trebui să se aprobe decontarea tuturor moleculelor în situația asta și, cel mai grav, va dispărea sfântul traseu al dosarului de 700 de zile pe la toți zeii aprobării medicamentelor.

Într-un comunicat de presă, Asociaţia Suport Mastocitoză Ro­mânia explică traseul demersurilor din această perioadă:
„Miniştri sănătăţii şi cromoglicatul 2008-2014, Eugen Nicolăescu, Ion Bazac, Attila Cseke, Ladislau Ritli, Vasile Cepoi, Raed Arafat.

O primă întâlnire cu dl subsecretar de stat Raed Arafat, repetată şi în 2011, în care dânsul a afirmat că este obligatoriu sincronizarea no­men­clatorului de medicamente ro­mânesc cu cel European, armo­ni­­zându-se astfel cu prevederile Directivei 89/ 1988, dar că în Mi­­nisterul Sănătății nu este susți­nută această idee. Este cel care a susținut, în mai multe întâlniri, decontarea cromoglicatului, argumentând necesitatea implemen­tării aquisului comunitar şi în România.
Dl. prof. univ. dr. Dorel Săndesc este cel care decide să se implice în decontarea cromoglicatului şi care se va alătura cauzei încă de la început şi până în prezent, el fiind unul dintre cei mai importanți susținători ai noștri.
Dl. prof. univ. dr. Şerban Bubenek devine unul dintre cei mai mari susținători ai cauzei noastre până în prezent.
Ceilalți miniștri au refuzat dialogul sau măcar o audiență.

2014-2015 Nicolae Bănicioiu
Este cel care aprobă OMS nr. 752/ 2015, prin care înființează Comisia de Mastocitoză în vederea inclu­de­rii cromoglicatului în lista medicamentelor decontate şi cel care emite prima Autorizaţie de Nevoi Speciale - ANS pentru cromoglicat. Acesta este comandat de Adrian Ionel, conducătorul UNIFARM, în tranşe de câte 500 de cutii şi este achiziționat contra cost, cu ajutorul donațiilor strânse de Nicoleta Vaia, președinta Aso­ciației Suport Mas­tocitoză România. În noiembrie 2015, este inclus în transparență decizională ordinul privind decontarea cromoglicatului, ordin retras de următorul ministru. Comisiile de alergologie, mastocitoză şi dermatologie şi Consiliul Național de Boli Rare îşi dau avizul favorabil pentru admi­nistrarea cromoglica­tului în masto­citoză.

2015-2016 Cadariu Achimaş Patriciu
Retrage ordinul privind decontarea cromoglicatului, acceptă o audien­ță, la care cauza cromoglicatului este susţinută de Nicoleta Vaia şi de dl. secretar de stat Dorel Săndesc.

2016-2017 Vlad Voiculescu
Refuză dosarul de acreditare a Centrului Naţional de Boli Rare Hematologice la SUUB Municipal, din cauza evaluării necores­punzătoare a resurselor. Același centru va fi acreditat trei luni mai târziu de ECNM drept Centru European de Excelență în Masto­ci­toză, acredi­tarea venind de la AKH. Tot în acest mandat, este formulată fraza: dacă vă dăm vouă, va trebui să vă dăm tuturor, adică tuturor celor care au nevoie de molecule off label.
Monica Althamer, în calitate de secretar de stat, încearcă în mai multe rânduri să obțină decontarea cromoglicatului şi se alătură cauzei până în prezent.

2017-2018 Florian Bodog
Refuză să accepte audiența, pro­mite că va rezolva, pentru ca, la finalul mandatului, să afirme că știa că nu va face nimic în acest sens.
Cauza cromoglicatului găsește în dl. secretar de stat Cristian Grasu un mare susținător, de atunci şi până în prezent.

2018-2019 Sorina Pintea
Aprobă acreditarea Centrului Național de Boli Rare Hematologie SUUB. Aprobă acreditarea Centrului de transplant medular SUUB, care, ca şi primul, este coordonat de dl. conf. univ. dr. Horia Bumbea, coordonator şi al Comi­siei de Mastocitoză. Aprobă, prin ordin comun de ministru cu ministrul muncii, Criteriile de încadrare în grad de handicap în mastocitoză diferențiate pentru adulți şi copii. Elaborează ordinul privind decontarea cromoglicatului şi îl publică în transparență decizională, ordin retras de următorul ministru. Verifică personal activitatea celor două centre acreditate şi vine în mij­locul bolnavilor de mastocitoză la cele trei conferințe naționale. Susține şi se implică în vaccinarea copiilor cu mastocitoză, asigurând suportul logistic necesar. Se impli­că şi sus­ține participarea României la Re­gistrul Internațional al Pacien­ților cu Mastocitoză. Susține şi aprobă semnarea protocolului de colaborare între ASMR şi SABIF, coordonat de d-na dr. Alice Grasu. Susține şi aprobă înființarea filialei Centrului European de Excelență în Mastocitoză România la Baia Mare. Susține decontarea midostaurinului pentru mastocitoza agresivă. Cauzei cromoglicatului i se alătură d-na secretar de stat Rodica Nassar de atunci şi până în prezent, inclusiv prin numeroase donații.

2019-2019 Victor Costache
Retrage de pe site-ul ministerului sănătății ordinul privind decontarea cromoglicatului, dar se implică ac­tiv, organizează au­diențe şi for­mează o echipă de lucru pentru decontarea cromoglicatului. Proiectul este retras de următorul ministru.

2019-2020 Nelu Tătaru
Este singurul ministru care refuză să răspundă la absolut orice încercare de a fi contactat. Refuză orice au­dien­ță sau măcar apropiere de sediul ministerului sănătății, însă, la plecare, lasă un ordin de decontare a cromoglicatului, lucru confirmat ulterior printr-o adresă a ministerului, ordin retras de următorul ministru.

2020-2021 Vlad Voiculescu
Pentru prima dată în 13 ani, ASMR nu mai trimite nicio solicitare către ministerul sănătății privind decontarea cromoglicatului, dar dl. minis­tru ne refuză atât decontarea cromo­glicatului, cât şi a rețetei magis­trale, răspunzând unor adrese mai vechi ale ASMR. Publică în transparență decizională un ordin privind acre­ditarea şi angajarea de personal în centrele de boli rare, ordin care nu conține nimic despre nicio decontare a vreunui medicament.

2021- Ioana Mihăilă
Ne sunt solicitate oficial: număr de pacienți, situația cromoglicatului şi rețetei magistrale în UE, avizul comisiilor de mastocitoză, alergologie, dermatologie, genetică, cât şi ANBR. Toţi dau aviz favorabil cromoglicatului şi rețetei magistrale, Nicoleta Vaia pune la dispo­ziție situația cromoglicatului din întreaga lume, nu numai din UE, punctul de vedere al marilor centre de referință internațional, punctul de vedere al boardului internațional TMS, grafic privind calitatea vieții sub administrarea cromoglicatului şi al scăderii numărului de inter­nări. Centrul Naţional de Boli Rare Hematologice îşi dă avizul favorabil pentru cromoglicat şi reţeta magis­trală. Ministerul refuză decontarea”.

Practic, în toate aceste 4.565 zile, Nicoleta Vaia, președintele Aso­ciaţia Suport Mastocitoză România, a fost cea care a jucat rolul de „mi­nisterul sănătăţii” pentru bolnavii de mastocitoză din România.