26 mai 2019 Ziua care va schimba Uniunea Europeană

În perioada 23-26 mai, peste 400 de milioane de europeni, din 28 de state, vor decide practic viitorul construcției europene. Scrutinul pentru alegerile europarlamentare din acest an este cel mai important organizat până acum, având loc într-un moment de cotitură al UE. Care este miza acestor alegeri, cum s-ar putea schimba construcția europeană și, mai ales, de ce trebuie să voteze românii în 26 mai?

Mircea CRIȘAN
Ioana LUCĂCEL

Cum va fi Uniunea Euro­peană după data de 26 mai, sau, mai corect, va mai fi? Răspunsul îl vor da, practic, cei peste 400 de milioane de cetățeni europeni din cele 28 de state membre, care sunt așteptați la urne în 23-26 mai, să-și aleagă reprezentanții în Parlamentul European. Numai că, spre deosebire de celelalte scrutinuri, acesta va avea importanța unui soi de referendum. Europeni nu vor alege doar 751 de parlamentari europeni care își vor împărți activitatea între Bruxelles și Strasbourg, ci vor alege idei, viziuni, schim­bări. Practic, vor alege viitorul UE. În funcție de votul lor, cons­trucția europeană se va schimba. Specialiștii spun că aceste alegeri vor însemna un soi de validare sau invalidare a Brexitului, a temei migrației și euroscepticismului.
Miza viitorului Parlament European e importantă. Cei pe care îi votăm duminică vor decide asupra unor subiecte fierbinți, începând cu cel al cheltuielilor - deși bugetul Uniunii Europene este de numai 1% din produsul intern brut (PIB) al statelor membre -, la schimbările climatice sau drepturile muncitorilor. Însă, cei care doresc dezmembrarea UE văd în aceste alegeri un fel de referendum de tip Brexit, la nivel european, cu privire la însăși su­pra­viețuirea construcției europene. Tema migrației, cu tot cu amenințările de tăiere a subvențiilor europene și acuzele de subminare a regulilor democratice UE, va fi și ea tranșată de viitorul Parlament.
O ascensiune a euroscepticilor în Parlamentul European ar putea însemna o opoziție mai fermă care poate bloca legislația UE. Totuși, euro-optimiștii afirmă că o campanie care să atragă atenția electoratului ar putea revigora efor­turile post-Brexit de a ține UE unită.
Sondajele de opinie sugerează că extrema dreaptă ar putea avea o pro­porție mai mare în ansamblul Par­­­­la­mentului European, dar probabil nu suficientă pentru a anunța cântecul de lebădă al Uniunii Europene.
Aceste alegeri vor schimba și polii de putere în UE. Și liderii. La două zile după acest scrutin, liderii europeni vor discuta împărţirea posturilor şi vor pregăti negocierile cu noul Parlament European. Reuters a arătat că aceste alegeri sunt marcate de o luptă istorică între Parlamentul European și Comisia Europeană. Parlamentul susține că succesorul lui Jean-Claude Juncker în fruntea Comisiei trebuie să fie desemnat în mod automat candidatul „cap de listă” din partidul european care câștigă alegerile. Alți lideri ca și pre­ședintele francez Emmanuel Ma­cron, afirmă că nu se simt constrânși juridic de sistemul „capului de listă”. De aceea, Parlamentul European ar putea respinge persoana nomi­nalizată de Consiliu pentru preşe­dinţia Comisiei.

Printre posturile europene aflate în discuţie se numără şi cel de pre­şedinte al Băncii Centrale Europene (BCE), post râvnit deopotrivă de Franţa şi Germania. Printre posibilii viitori ocupanţi ai acestuia sunt evocaţi germanul Jens Weidmann, francezul Francois Villeroi de Galhau, finlandezul Olli Rehn, danezul Klaas Knot, toţi actuali şefi ai băncilor centrale din ţările lor, precum şi finlandezul Erkki Liikanen, fost preşedinte de bancă centrală.
Pentru România, aceste alegeri vor avea un impact major, atât pe plan intern, cât și la nivel european. La nivel național, alegerile din 26 mai vor reașeza clasa politică și vor pregăti alegerile prezidențiale din toamna acestui an. În funcție de rezultate, unele partide ar putea să dispară, altele să-și desemneze candidați p°entru Cotro­ceni. Pe plan european, România ar putea avea în sfârșit șansa de a trimite reprezen­tanți vocali și bine pregătiți în Parlamentul European, care să apere interesele țării.
Indiferent de opțiunile voastre politice, mergeți la vot! Altfel, deciziile cu privire la viitorul vostru vor fi luate de alții.

De ce să votezi?

Participarea la vot la alegerile europene înseamnă să-ți exprimi punctul de vedere cu privire la direcția pe care UE trebuie să o urmeze în următorii cinci ani, în materie de comerț internațional, securitate, protecția consumatorilor, combaterea schimbărilor climatice și creșterea economică. Eurodeputații nu influențează doar procesul legislativ, dar urmăresc și activitatea altor instituții europene.
 

Președintele Academiei Române, rectorul universității clujene „Babeș-Bolyai”, Ioan Aurel Pop face o radiografie a situației Europei în acest moment și spune că momentul pe care îl traversează Europa „este unul tragic”.

„Noi ne-am zbătut în toate deceniile noastre de captivitate, în deceniile lungi comuniste, să reintrăm în structura instituțională a Europei celei adevărate, și am reușit cu mare greu, și când am intrat am constatat că Europa instituțională, occidentală, e în mare criză”, a spus rectorul UBB la lansarea cărții „Periculoasele derive. Reflecții asupra unui prezent fără viitor” a cunoscutului om de litere Grigore Arbore, unde a luat loc în prezidiu. „Când eram student, profesorii noștri la această universitate ne atrăgeau atenția să nu devenim eurocentrici și să nu studiem istoria generală, sau istoria universală, numai prin prisma Europei, și nici occidento-centrici, adică prin prisma Europei occidentale. Erau oameni realiști, unii dintre ei apucaseră perioada interbelică, unii erau formați în perioada interbelică, și aveau un simț al echilibrului. Am mizat mult pe această Europă, și mizăm în conti­nuare. Apropo de această nouă mișcare migraționistă a lumii dinspre nordul Africii sau vestul Asiei, prin debarcările forțate în Italia se scurge o lume africană care e mânată nu doar de nevoile proprii și de anumite comandamente ale acestei lumi în care ne mișcăm”. După ce a trecut în evidență curentele naționaliste ale țărilor UE, dar și ale unor regiuni din cadrul acestora, precum și criza financiară recentă a Greciei, Pop concluzionează: „E tragic, pentru că forța unei idei, inclusiv forța ideii europene, stă într-o educație de înaltă ținută, iar Europa a transmis un mesaj excepțional de civilizație. Sper că mai avem forța unei redresări, dar nu am suficient suflu ca să fac o asemenea argumentație. Forța civilizației europene nu s-a epuizat. Dar momentul pe care îl trăim este tragic și ar fi bine ca liderii politici să se dezmeticească și să-şi ia răspunderea conducerii țărilor lor și a conducerii lumii în mâini serioase și puternice”.