25 de ani de la primele alegeri libere: Eseu despre orbire electorală

20 mai 1990. Primele alegeri libere de după Revoluţie. Prima „Duminică a orbului electoral”. Prima dezamăgire. Peste 86% dintre români au ieşit la urne. Azi mai votează doar jumătate dintre alegătorii de atunci. Urmează o analiză despre vot, libertate, rezultate, opţiuni şi absenteism, presărată cu declaraţiile inedite ale aleşilor maramureşeni de atunci: primii parlamentari postdecembrişti şi primii primari din democraţie.  Povestea unui entuziasm devenit dezamăgire, a unei efervescenţe electorale devenite absenteism şi a unei neştiinţe devenită ştiinţă a manipulării. 

Primele alegeri libere de după Revoluţie. Primul preşedinte şi primul parlament „democrat”. Peste 85% din populaţia cu drept de vot a participat atunci la primele alegeri prezidenţiale de după căderea regimului comunist. Au votat peste 14 milioane de cetăţeni, cea mai mare participare la vot din istoria post-decembristă. Candidatul FSN, Ion Iliescu, a câştigat din primul tur, cu 85%, învingând reprezentanţii partidelor istorice, Ion Raţiu, candidatul PNŢCD şi Radu Câmpeanu, cel al PNL.

Era numai prima dintr-o lungă serie de „duminici a orbului”. Alegătorii au votat „orbeşte”, manipulaţi grobian. Poeziile care circulau atunci sunt elocvente şi numai au nevoie de niciun comentariu: „Iliescu te votăm/Te votăm cu toţii / Ca să moară de necaz / Huliganii, hoţii / C-au venit ca nişte câini / Când se-aruncă osul / Şi-au dat nume de români / Raţiu şi Coposu / De ce n-aţi stat şi voi cu noi? / Sub jugul Ceauşescu / Şi-aţi fi ajuns acum şi voi / Ca domnul Iliescu”. Românii nu ştiau sau nu vroia să ştie că schimbaseră doar „jugul”. Orbirea raţiunii a născut monştri politici, dezinteres şi dezamăgire. Cronica unui eşec previzibil.  

„Pentru noi înseamnă un lucru nemaipomenit, fiindcă vom alege. Nu vom merge pur şi simplu să ne punem o semnătură cum am pus-o atâţia ani. Încă odată, vom alege, nu vom merge la vot. Sper ca romanii să fie conştienţi de ce reprezintă această zi memorabilă pentru noi”, a afirmat, la acea vreme, o alegătoare. Numai că n-au fost. Nici românii, nici maramureşenii.

În judeţul nostru, au ieşit la vot 308369 de cetăţeni. FSN a avut atunci în judeţul nostru un scor mai mic decât media pe ţară, 186951 de voturi la Camera Deputaţilor, respectiv 60.63%. PNL a obţinut doar 15020, iar PNŢCD, 8816. La Senat, FSN a obţinut şi mai multe voturi 194885, respectiv 62,59%, iar celelalte partide, procente similare. 

Iliescu a obţinut atunci în judeţul nostru peste 89% din voturile celor prezenţi la urne, iar Câmpeanu, 7,23% şi Raţiu, 3,71%.

În prima legislatură, 1990-1992, Maramureşul era reprezentat în Parlament de Marin Bivolaru, înlocuit apoi de Ioan Drăghici, din partea PNL, FSN avea şapte deputaţi: Botiş Griguţă-Augustin, Ciplea Silviu-Ioan înlocuit apoi de Filip Nicolae, Farcaşiu Gheorghe, Grec Marcel, Lupuţiu Teodor şi Mircea Man. Mişcarea Ecologistă din România îl avea pe Moisei Filip, iar UDMR pe Zonda Attila.

La Senat, reprezentanţii Maramureşului erau: Csiha Toma Ernestin de la UDMR şi Morcovescu Stelian şi Popa Ion Gheorghe FSN.

Teodor Lupuţiu îşi aminteşte că: „atunci clasa politică, campaniile erau mult diferite faţă de ceea ce e azi, mai cu simplitate, cu necunoaştere a unor metode de atragere a votului. Dar nici nu era necesar atunci, pentru că era acea emulaţie de după Revoluţie care a mers într-o anumită direcţie, de aceea s-a şi obţinut acel rezultat fantastic, care după aceea nu s-a mai obţinut niciodată. Promisiuni? Toată lumea era cu ruperea de comunism, cu schimbarea profundă, dar pe urmă ştiţi foarte bine că nu s-a întâmplat. Asta era dorinţa noastră, a tuturor celor care am devenit atunci deputaţi şi senatori. Era un moment prielnic de schimbări majore, dar din păcate nu s-au produs aceste schimbări pentru că au fost Mineriadele, a fost schimbarea de guvern Român.

Au fost două runde de stabilire a listei de parlamentari şi au fost 450-460 de delegaţi la Casa Tineretului care au votat în buletine de vot, prin vot secret, voturi făcute cu un şapirograf, pe acele timpuri nu aveam alte aparate. Cu titlu de cancan, aş spune că ni s-a propus chiar să primim pe lista noastră candidaţi de la Bucureşti, de către preşedintele Iliescu şi cred că a fost un lucru bun, inclusiv pentru preşedinte, că nu a forţat nota. Am fost martor la acele evenimente, au avut loc în vinerea de paşti la hotel restaurant Maramureşu, vizavi de Prefectură. Am refuzat şi cred că am făcut bine”.

Lupuţiu spune că pe atunci era o bâjbâială generală, dar exista entuziasm şi dorinţă de schimbare, care din păcate a rămas tot o dorinţă: „Nu ştiam atunci cum e cu politica şi nici nu aveam cum să ne instruim. Eram într-un fel paşoptişti, credeam că o să se schimbe totul, că va fi foarte bine. În primul an, am revenit cu picioarele pe pământ. Exista însă o disciplină între toţi colegii, susţineam anumite lucruri, chiar împotriva partidului, pentru că s-a văzut foarte repede încotro merge partidul, de aceea a fost şi ruptura de care ştiţi. Dar a fost entuziasmul acelor ani, dorinţa de a face, nu erau atâtea interese şi atâţia bani în joc, dar rămâne pentru mine regretul că nu s-au făcut schimbările majore, că atunci era posibil să ne rupem de comunism”.

Alegerile locale au avut loc abia în 1992. Dar şi în administraţia locală apele erau tulburi. Dumitru Dumuţa a reuşit să rămână în funcţia de primar al comunei Băiţa de sub Codru din 1976 până în 2004 şi povesteşte că: „La alegerile din mai 1990, oamenii vroiau să fie Iliescu preşedinte şi ar fi fost dispuşi să facă orice, să influenţeze pe toată lumea să voteze Iliescu preşedinte. Şi a ieşit şi în Băiţa ca peste tot, cu 80-90%. A fost nevoie ca, împreună cu o doamnă procuror care superviza alegerile să le impunem oamenilor să părăsească sălile de vot, că influenţau oamenii. Exista numai stânga şi dreapta. Cei care nu votau cu Iliescu erau înjuraţi şi aşa mai departe. Era o tendinţă generală de a-l vota pe Iliescu.

Astăzi, lumea nu este bipolară, în Băiţa au fost situaţii în care cei 11 candidaţi au făcut parte din 10 partide. Se uită mai mult la oameni. Astăzi democraţia, orice am spune, a evoluat. La nivel primării, primele alegeri au fost în februarie 1992, după aprobarea legii administraţiei publice, până atunci primăriile au funcţionat în baza unei legii, cred că legea 5 din 1990. Primarii erau numiţi de acele CPUN- Consilii provizorii de Uniune Naţională şi o primărie era formată parcă din 7 membrii. La noi poate a fost o situaţie mai favorabilă mie. În 1989 comuna Băiţa de sub Codru a fost desfiinţată, eu eram primar atunci şi două sate Băiţa şi Urmeniş au fost lipite comunei Ariniş împreună cu Asuaj, iar Odeşti a trecut la Băseşti. Eu am fost primar la acea comună reunită de la Ariniş din mai 1989 până în 1990, când Legea 2 pe 1989 a fost abrogată şi s-a revenit la vechea formulă. Apoi în acea perioadă de 7 luni, cum le şi promisesem oamenilor, am mutat doar denumirea pentru că toate oficiile le-am realizat în clădirea în care funcţionează primăria din Băiţa, ne-am deplasat noi acolo şi acest lucru a fost apreciat, aşa că am rămas primar la Băiţa de sub Codru. Primele alegeri locale din 1990 au avut în Băiţa patru candidaţi la funcţia de primar. N-au fost nici afişe, erau doar întâlniri cu oamenii, nu s-au cheltuit bani în campanie.”

Au fost validate 13.956.180 din cele 14.825.764 exprimate. Mai jos sunt cele care au obţinut mai mult de 1% din voturi.

- FSN - Frontul Salvării Naţionale: 9.353.006 (67,02%) voturi, 91 (76,47%) locuri

- UDMR - Uniunea Democrată a Maghiarilor din România: 1.004.353 (7,2%) voturi, 12 (10.08%) locuri

- PNL - Partidul Naţional Liberal: 985.094 (7,06%) voturi, 10 (8.4%) locuri

- MER - Mişcarea Ecologistă din România: 348.637 (2,5%) voturi, 1 (0,84%) loc

- PNŢCD - Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat: 341.478 (2,45%) voturi, 1 (0,84%) loc

- AUR - Alianţa pentru Unitatea Românilor: 300.473 (2,15%) voturi, 2 (1,68%) loc

- PDAR - Partidul Democrat Agrar din România: 221.790 (1,59%) voturi, 0 locuri

- PER - Partidul Ecologist Român: 192.574 (1,38%) voturi, 1 (0,84%) loc

- PSD - Partidul Socialist Democratic Român: 152.989 (1,1%) voturi, 0 locuri

Singurul candidat independent care a intrat a fost Antonie Iorgovan cu 35.754 (0,26%) de voturi. Ceilalţi candidaţi independenţi au cules 391.781 (2,81%) de voturi.

Numărul total de locuri a fost 119.

Rezultate Camera Deputaţilor

Camera Deputaţilor. Au fost validate 13.707.159 din cele 14.825.017 exprimate. Mai jos sunt cele care au obţinut mai mult de 0,26% din voturi, minim necesar pentru alegerea unui deputat. Celelalte au însumat 5,24%.

- FSN - Frontul Salvării Naţionale: 9.089.659 (66,31%) voturi, 263 (66,41%) locuri                  

- UDMR - Uniunea Democrată a Maghiarilor din România: 991.601 (7,23%) voturi, 29 (7,32%) locuri

- PNL - Partidul Naţional Liberal: 879.290 (6,41%) voturi, 29 (7,32%) locuri

- MER - Mişcarea Ecologistă din România: 358.864 (2,62%) voturi, 12 (3,03%) locuri

- PNŢCD - Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat: 351.357 (2,56%) voturi, 12 (3,03%) locuri

- AUR - Alianţa pentru Unitatea Românilor: 290.875 (2,12%) voturi, 9 (2,27%) locuri

- PDAR - Partidul Democrat Agrar din România: 250.403 (1,83%) voturi, 9 (2,27%) locuri

- PER - Partidul Ecologist Român: 232.212 (1,69%) voturi, 8 (2,02%) locuri

- PSD - Partidul Socialist Democratic Român: 143.393 (1,05%) voturi, 5 (1,26%) locuri

- PSDR - Partidul Social Democrat Român: 73.014 (0,53%) voturi, 2 (0,51%) locuri

- GDC - Grupul Democrat de Centru: 65.914 (0,48%) voturi, 2 0,51%) locuri

- PDM - Partidul Democrat al Muncii: 52.595 (0,38%) voturi, 1 (0,25%) locuri

- PLS - Partidul Liber Schimbist: 47.017 (0,34%) voturi, 1 (0,25%) locuri

- PRN - Partidul Reconstrucţiei Naţionale din România: 43.808 (0,32%) voturi, 1 (0,25%) locuri

- PTLDR - Partidul Tineretului Liber Democrat din România: 43188 (0,32%) voturi, 1 (0,25%) locuri

- FDGR - Forumul Democrat German: 38.768 (0,28%) voturi, 1 (0,25%) locuri

- ULB - Uniunea Liberală Brătianu: 36.869 (0,27%) voturi, 1 (0.25%) locuri

Numărul total de locuri a fost 396. Dintre acestea 10 locuri au fost ocupate, conform legii electorale, de asociaţii şi uniuni culturale ale minorităţilor naţionale care nu au întrunit numărul de voturi necesar pentru a fi reprezentante de un deputat.

- Iliescu-apare,/ Soarele răsare!

- Iliescu, te votăm, te votăm tot neamu’/ Ca să moară de necaz Raţiu şi Câmpeanu!

Despre Raţiu sau Câmpeanu:

- Ţărănişti în blugi şi geacă/ Care n-au văzut o vacă!

- Ceauşescu, nu fi trist:/ Iliescu-i comunist!

- Cine-a stat cinci ani la ruşi/ Nu poate gândi ca Bush!

- Unde-s teroriştii?/ I-aţi făcut miniştri!

- Pregătiţi un avion/ Pentru Petre şi Ion!