15 ani de activitate în comunităţile româneşti din Transcarpatia

Ion M. Botoş,

Preşedinte URRdT „Dacia”, Coordonator proiect

Proiectul este finanţat de Ministerul Afacerilor Externe - Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni.   Proiectul este derulat de Uniunea Regională din Transcarpatia „Dacia”, Ucraina şi se desfăşoară în perioada 1.04.2016 – 30.11.2016.

De fiecare dată când pregăteşti o manifestare te gândeşti ca totul să fie bine, dar în primul rând te gândeşti la invitaţi, în aşa fel încât, în urmă întrunirii, să le rămână amintiri frumoase. Aşa facem noi cei din partea dreaptă a Tisei – Maramureşul Istoric.

În 7 octombrie au început să sosească oaspeţii, unii pentru prima dată, dar majoritatea au vizitat zona noastră de mai multe ori. Aşa cum era programat, cu toţii ne-am încadrat în program şi, după masă, am vizitat Muzeul de Istorie şi Etnografie al Românilor din Transcarpatia, instituţie privată care se află la Apşa de Jos, str. Borcaniuca, nr. 17, raionul Teceu.

De fiecare dată când avem oaspeţi la muzeu ne străduim să le aducem la cunoştinţă tot ce a fost legat de viaţa românilor din partea dreaptă a Tisei, dar în primul rând le povestim istoria noastră, pe care am trăit-o pe parcursul anilor... alături de alte popoare şi de fiecare dată suntem înţeleşi.

Noi suntem şi ne mândrim că suntem români. Limba maternă este limba română, aşa ne-a fost lăsată porunca strămoşească – şi cine nu înţelege ce înseamnă porunca - îi rog să se documenteze, poate se „limpezesc” şi atunci ne vor înţelege.

Oaspeţii au vizitat localitatea Apşa de Jos, unele locuri istorice, mulţi s-au foto-documentat lângă primărie, pentru că deasupra capului flutură drapelul statului Ucrainean şi drapelul Apşei de Jos - tricolorul.

De acum, seara, participanţii au avut posibilitatea să-şi „toarcă” părerile  şi să răsfoiască cărţile vechi şi cele din biblioteca muzeului. Totul s-a finalizat târziu.

A două zi, de dimineaţă, românii din Transcarpatia au început să se adune la Complexul hotelier „Slatina - Resort”, oaspeţii din afară cu popasuri prin vama Sighet-Slatina. După sosirea lor la Slatina nu am auzit că au fost probleme la vamă, înseamnă că încet totul se civilizează.

Sala pentru manifestare era de acuma pregătită şi îşi aştepta oaspeţii. Fiecare a avut posibilitatea  să se plimbe prin istoria unirii, pe parcursul celor 15 ani, vizitând expoziţia dedicată „Dacia – 15 ani de activitate în comunităţile româneşti din Transcarpatia”.

La ora 11.00, conform programului, a fost deschisă oficial manifestarea. Ne-am bucurat de oaspeţii sosiţi, în primul rând de misiunile diplomatice ale României din Ucraina. Ne-au făcut  o mare cinste tuturor românilor din Transcarpatia: Dr. Gheorghe Anghel, Ministru Consilier, Ambasada României la Kiev, Dr. Emil Rapcea, Consul General al României la Odessa, Dr. Eleonora Moldovan, Consul General al României la Cernăuţi, Aurelian Rugină, Consul - Consulatul General al României la Cernăuţi, Gabriel Nicola, Consul - Consulatul României la Solotvino, Valer Marian, Senator - Parlamentul României, Cornelia Negruţ, Deputat - Parlamentul României, Radu Baltaşiu, Director - Institutul Cultural Român din Bucureşti, Dr. Ion Popescu, membru Asociat de onoare al Adunării Parlamentare al Consiliului Europei, Preşedintele Comunităţii Româneşti din Ucraina.

Ne-am bucurat de delegaţiile sosite din diferite culturi ale Patriei-Mamă, majoritatea au fost prietenii noştri care, pe parcursul anilor, sunt alături de noi. Le mulţumim din suflet tuturor delegaţiilor.

Manifestarea a fost deschisă cu intonarea imnurilor de stat ale Ucrainei şi României, apoi a fost marcat un moment de reculegere în amintirea prietenilor care ne-au părăsit, trecând în lumea veşniciei.

Pe urmă am trecut la programul manifestării „Uniunea Regională a Românilor din Transcarpatia «Dacia»  - 15 ani de activitate în comunităţile Româneşti din Transcarpatia” şi seminarul „Asociaţii Româneşti din Ucraina”.

Timp de cinci ore a avut loc prima parte a manifestării, majoritatea au avut cinstea de a vorbi. Sufletul participanţilor a fost îndulcit de folclorul maramureşean, în frunte cu dna Angela Buciu sosită de la Baia Mare. Alături de ea a fost dna Ileana Botoş, Anghelina Iovdii, Aurel Bodnar şi grupul condus de Ion Şiman de la Slatina (Stângaciu).

Partea a doua a avut loc după masă şi a început cu semnarea, în cadrul seminarului, a 5 acorduri cu asociaţii ale comunităţilor româneşti din Ucraina şi 5 parteneriate cu asociaţii din România având ca scop întărirea capacităţii organizaţionale a asociaţiilor din Ucraina şi Romania.

După iscălirea acordurilor s-au început discuţiile legate de activitatea asociaţiilor şi problemele care sunt azi mai acute.

Problema românilor din Transcarpatia, cea mai dureroasă azi, este că Statul Român nu doreşte recunoaşterea acestora; amintim că documentele istorice sunt de partea românilor, în frunte cu Academia Română.

Atunci ne întrebăm de ce? Noi nu cerem nimic, noi dorim să primim ceea ce au pierdut bunicii noştri, ceea ce niciodată nu li s-a luat - acel statut -, nici atunci la despărţire – 26 iulie 1921, din partea Statului Român, nici din partea Statului Cehoslovac. Pentru aceasta vrem şi noi, românii, să primim înapoi statutul nostru pierdut. Nu vă cerem scuze, cred că avem acest drept istoric.

La această întrunire istorică a luat naştere un apel către structurile de stat din România. A fost făcută o adresare deschisă în legătură cu faptul că în anul 2018 tot neamul nostru va sărbători 100 de ani de la Marea Unire – 1 decembrie 1918.

Românii din Ucraina ar dori ca fiecare delegat cu drept de vot (deputat), care a participat pentru a vota Rezoluţia de la Alba Iulia prin care s-a pecetluit pe vecie unirea Transilvaniei cu Regatul Român (1228 deputaţi), la o sută de ani, să aibă un monument funerar şi o cruce.Dorim ca în numele românilor din Transcarpatia să mulţumim tuturor participanţilor pentru efortul depus la participarea istorică. Manifestarea istorică a dat posibilitatea tuturor la o mai bună cunoaştere, a dat posibilitate diplomaţilor români să cunoască mai de aproape românii din Transcarpatia şi, totodată, să vadă că maramureşenii nu se deosebesc cu nimic de cei din zone locuite compact de români.

Cu toţii vorbesc una şi aceeaşi limbă – limba română şi sunt mândri că sunt români, dar zona este specifică şi are ceva la mijloc – multă apă a curs pe Tisa de la despărţire, românii au trecut prin multe sisteme politice dar totdeauna au rămas cu capul sus – despărţirea a fost dureroasă. Pentru aceasta, Mihai Marina, diacul de la Apşa de Jos, a plecat la Bucureşti şi a cumpărat clopote pentru biserica veche (1561). Clopotele erau interzise la export. A apelat la Nicolae Iorga şi la Octavian Goga, pe care îi cunoştea personal şi cărora le-a spus: „Dacă ne-aţi lăsat în ţară străină, vrem cel puţin clopotele să ne cânte româneşte, de aceea le-am cumpărat de la Bucureşti”.

Şi azi clopotele de la Apşa de Jos ne cântă româneşte.