109 ani de la nașterea marelui sculptor GHEZA VIDA (1913-1980)

La 28 februarie 1913, în Baia Mare s-a născut Gheza Vida, marele sculptor băimărean de talie europeană, autorul unor remarcabile monumente de for public: Monumentul Ostașului Român de la Carei, Monumentul Martirilor de la Moisei și Sfatul Bătrânilor din Baia Mare. Este remarcat ca un ta­lent promițător și expune pentru prima dată în 1937, în orașul de pe Săsar. A urmat o carieră deosebită cu multe realizări, monumente de for public și lucrări individuale. Cu ajutorul lui Zoe Vida și a academicianului Marius Porumb, a fost deschis Muzeul Memorial Gheza Vida în Centrul istoric al municipiului Baia Mare.

Am primit la redacție un mesaj din partea familiei Porumb.
„Anul acesta, la 109 ani de la nașterea sa, îi evocăm personalitatea și creația artistică, amintind cuvintele sale: «Maramureșul m-a format ca om și ca artist. Îi rămân adânc recunoscător». În Piața Libertății nr. 17, în Centrul istoric al municipiului Baia Mare, poate fi vizitat Muzeul Memorial Gheza Vida, spațiu în care este reconstituit atelierul maestrului, cu numeroase sculpturi, desene, gravuri.                  
Un gând pios pentru marele sculptor! Fie-i memoria binecuvântată!” - Zoe Vida și Marius Po­rumb

Un mare artist

Vida Gheza s-a născut în Baia Mare, în 28 februarie 1913. Între 1928-1931, a frecventat atelierul de pictură care aparținea lui Martin Katz, Sarolta Kahan şi Lidia Agricola. În 1942, a fost admis la Academia de Belle-arte din Budapesta. A reluat cursurile acestei instituții în anul 1944. În 1937, a fost cooptat în conducerea unei noi asociații a artiștilor din Baia Mare şi a participat la prima expoziție de grup, în Baia Mare. În luna octombrie, a plecat din România spre Spania, unde s-a înrolat voluntar în Brigăzile Internaționale pentru a lupta în războiul civil spaniol împotriva forțelor conduse de generalul Franco şi sprijinite de Germania nazistă.
În 1943, se întoarce de la Budapesta, unde studia Belle-arte, fiind concentrat de autoritățile maghiare într-un detașament de muncă forțată pentru români, la Seini.
În 1944, îşi continuă studiile la Budapesta, la arte frumoase. Este din nou concentrat într-un deta­șament de muncă pentru români, în Ungaria. Trei dintre marile sale lucrări sunt expuse la Cluj.
În 1945, s-a înrolat voluntar în Armata Română şi a luptat în campania din vest. O nouă expoziție organizată la Cluj cuprinde lucrări ale sale, inclusiv pe cele trei expuse în 1944.
În 1946, a participat cu lucrarea Mineri la Cluj, la o expoziție. În 1947, a expus la Salonul de pictură şi sculptură al Transilvaniei. În 1948, a participat la Expoziția de artă plastică regională de stat a Transilvaniei.
În 1949, a continuat să expună lucrările sale în ţară, dar şi în străinătate (Moscova, Leningrad, Vene­ţia, Budapesta, Cairo, Damasc, Alexandria, Sofia, Paris, Belgrad, Bologna, Londra, Torino, Brno, Roma, Haga, Copenhaga). Aproa­pe în fiecare an a continuat să sculpteze diferite lucrări, inclusiv monumente amplasate în Baia Mare.
În 1958, organizează împreună cu graficianul Vasile Kazar o expo­ziție la București, expunând, pe lângă sculpturi şi linogravuri,
desene în tuș realizate de el în 1945. A participat la Bienala de la Viena.
În 1959, a expus în străinătate, la Pra­ga, Budapesta, Varșovia şi Minsk. În 1960, a continuat expo­zițiile peste hotare, prezentându-și sculpturile la Leningrad, Cairo, Alexandria, Helsinki, Bratislava, Berlin şi Praga. În 1961, a participat din nou la expoziții în afara ţării, la Paris, Damasc, Sofia şi Moscova. În 1963, expozițiile sale au fost la Varşovia şi Praga.
La Belgrad s-a organizat, în anul 1964, expoziţia „Gheza Vida – Alexandru Ciucurencu”.
În 1965, a participat la expoziția de la Bologna. În 1968, este ales vicepreședinte al Uniunii Artiștilor Plastici.
În 1973, se organizează expoziția „Vida-Kazar” la Sala Dalles din București şi se inaugurează Monumentul Țăranilor Martiri de la Moisei. La 1 martie 1974, este ales membru corespondent al Academiei Române. În cursul aceluiași an, expune la Haga şi Bruxelles.