10 Mai va fi zi de sărbătoare naţională

Camera Deputaţilor a decis, săptămâna trecută, ca 10 Mai să fie zi de sărbătoare naţională pentru că această dată marchează trei momente istorice - începutul domniei lui Carol I, Independenţa de stat şi încoronarea primului rege al ţării.

Deputaţii au adoptat cu 294 de voturi „pentru”, unul „împotrivă” şi şase abţineri un proiect de lege în acest sens, iniţiat de senatorul PNL Puiu Haşotti.

Conform proiectului de lege, Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul, celelalte autorităţi centrale organizează manifestări cu prilejul sărbătoririi acestei zile în limita alocaţiilor bugetare prevăzute.

Liderul deputaţilor minorităţilor naţionale, Varujan Pambuccian, a spus că sunt momente în istoria unei ţări care sunt dincolo de patimi politice, iar acesta este unul dintre ele.

Proiectul a fost respins de Senat, însă a fost adoptat de Camera Deputaţilor, care este for decizional.

Potrivit proiectului de lege, ziua de 10 Mai va fi sărbătorită în fiecare an ca sărbătoare naţională (art. 1). Instituţiile publice centrale şi locale vor organiza manifestări pentru sărbătorirea acestei zile, în limita alocaţiilor bugetare (art. 3).

Iniţiativa legislativă a fost supusă procedurii de avizare şi consultare. Astfel, în adresa sa , Guvernul s-a pronunţat în sensul că Parlamentul este singurul în măsură să se pronunţe asupra oportunităţii adoptării legii. Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă „având în vedere numeroasele evenimente istorice care au avut o importanţă covârşitoare în formarea ca stat modern a României, petrecute în această zi”.

În avizele lor, comisiile de specialitate s-au pronunţat în sens negativ, dar nu pentru motive de fond, ci de formă, ţinând în special de fondurile disponibile pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare generate de declararea zilei de 10 Mai ca zi nelucrătoare. Ulterior, Comisia pentru Muncă a revenit şi s-a pronunţat în sens pozitiv.

Prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus în ziua de 10 mai 1866 jurământul în faţa adunării reprezentative a Principatelor Române Unite. În amintirea acestui eveniment, la 10 mai 1877, tot el a proclamat în faţa parlamentului independenţa de stat a României.

În data de 14 martie/26 martie 1881 camerele reunite ale parlamentului au votat transformarea ţării din principat în Regatul României. Pentru a marca evenimentul, ziua naţională sărbătorită pe 10 mai 1881 a fost una din cele mai spectaculoase serbări din istoria României.

Ziua naţională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 mai, apoi, între 1948-1989 ziua de 23 august. Prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgată de preşedintele Ion Iliescu şi publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, ziua de 1 decembrie a fost adoptată ca zi naţională. Această prevedere a fost reluată de Constituţia României din 1991, articolul 12, alineatul 2.

Opoziţia anticomunistă din România a pledat în 1990 pentru adoptarea zilei de 22 decembrie drept sărbătoare naţională, fapt consemnat în stenogramele dezbaterilor parlamentare.