Vocile fără vot: Salvați Copiii România trimite candidaților la prezidențiale 10 întrebări pentru cele mai grave probleme cu care se confruntă copiii români

Sărăcia oprește accesul egal la sănătate și educație. Pentru unu din trei copii români, abandonul școlar a devenit o problemă cronică și violența din școli lasă urme asupra sănătății emoționale a copiilor, fie ei victime, agresori sau martori tăcuți. Organizația Salvați Copiii România dă voce vocilor fără vot și prezintă candidaților la prezidențiale, într-o scrisoare deschisă, zece dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă copiii din România.

PROBLEMELE GRAVE ALE COPIILOR DIN ROMÂNIA

Cele zece dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă copiii din România și care au fost transmise candidaților la alegerile prezidențiale, probleme documentate de organizația Salvați Copiii, alte organizații sau instituții competente, sunt următoarele:

Sărăcie și excluziune socială

1 copil român din 3 trăiește, în România, în risc de sărăcie severă sau excluziune socială, adică peste 1 milion de copii afectați​.

Sănătatea și mortalitatea infantilă

Inechitățile încep încă de la naștere. România continuă să aibă una dintre cele mai ridicate rate ale mortalității infantile din Europa, cu 5,6 decese la mia de nou-născuți (în creștere în 2023, față de anii anteriori)​, nivel comparabil cu media UE de acum două decenii.

Maternitatea timpurie

România se confruntă cu un fenomen grav al sarcinilor la vârste fragede. Mii de adolescente devin mame în fiecare an, cu impact devastator asupra educației și sănătății lor. Într-un deceniu (2014-2023), 7.371 de nașteri la fete sub 15 ani (648 în 2023) și la alte 165.349 de adolescente de 15–19 ani (14.714 în 2023)​.

Educație precară și abandon școlar

Sistemul educațional se află într-o criză profundă, reflectată de rata ridicată a părăsirii timpurii a școlii, de rezultatele slabe la evaluările internaționale și de inechitatea sistemică. Aproximativ 16,6% dintre tinerii români de 18–24 de ani au abandonat școala după cel mult 8 clase – cea mai mare rată din ultimii șase ani​.

Violență, abuz și neglijare

În 2024, până la 30 septembrie, autoritățile au înregistrat, la nivel național, 15.503 cazuri de exploatare sau abuz fizic, emoțional și sexual asupra copiilor​. Violența domestică, violența sexuală, exploatarea prin muncă sau cerșetorie și neglijarea parentală lasă traume adânci asupra copiilor, încălcându-le drepturile fundamentale la protecție și dezvoltare armonioasă.

Bullying și violența în școli

Bullyingul afectează 82% dintre elevi. Școala ar trebui să fie un mediu sigur și prietenos, dar pentru mulți copii ea devine sursă de teamă. Studiile arată că aproape jumătate dintre elevii români (circa 49%) au fost victime ale bullyingului – agresiuni fizice sau psihologice repetate din partea altor copii​.

Sănătate mintală și lipsa consilierii psihologice

Crizele succesive (pandemia COVID-19, climatul economic și social instabil, războiul din proximitate) au afectat profund bunăstarea emoțională a copiilor. Tot mai mulți copii și adolescenți se confruntă cu anxietate, depresie, tulburări de comportament.

Consumul de substanțe (alcool, tutun, droguri).

Vârsta de consum de droguri ilegale a scăzut sub vârsta de 10 ani, iar analizele autorităților arată că media de vârstă este de 13 ani. De asemenea, studii recente relevă că 75–80% dintre adolescenții de 16 ani din România au consumat alcool cel puțin o dată​, aproximativ 10–12% dintre cei de 15–16 ani au încercat canabis, iar 14% dintre copii recunosc că participă direct la jocuri de noroc pe bani​.

Riscurile din mediul online.

Generația actuală de copii trăiește într-o lume digitală, cu oportunități, dar și pericole fără precedent. Vârsta la care cei mici încep să folosească Internetul a scăzut dramatic – copiii intră pe rețelele sociale chiar și de la 5 ani​ – iar aproape jumătate dintre copiii din România (48,3%) petrec peste 6 ore pe zi în mediul online.

Copiii cu părinții plecați la muncă în străinătate

Un fenomen social dureros în România este cel al copiilor „crescuți de la distanță”, cu unul sau ambii părinți plecați la muncă peste hotare. Conform datelor oficiale, aproximativ 500.000 de copii aveau în 2023 unul sau ambii părinți plecați în străinătate, mulți dintre ei rămânând în grija rudelor sau chiar singuri.

Problemele de mai sus nu acoperă exhaustiv toate provocările. Aceste realități cer acțiune fermă. Orice candidat la Președinție care pretinde că reprezintă viitorul țării trebuie să demonstreze că are soluții și voință politică pentru a schimba în bine viața copiilor noștri.