Bdul Traian, Bloc 23, Ap. 9
Baia Mare, România
0362-401.331; 0362-401.332
office@gazetademaramures.ro
Marţi , 23 Iunie , 2015

„Sfinţii închisorilor, sfinţii de lângă noi”

de Ioana Lucacel

Recent, a avut loc la Sighetu Marmaţiei conferinţa „Sfinţii închisorilor - Sfinţii de lângă noi”, care a adus în atenţia publicului sighetean pe martirii şi mărturisitorii temniţelor, precum şi pe eroii locali căzuţi în lupta împotriva comunismului. Dacă foştii deţinuţi politici şi luptători anticomunişti au mărturisit dreapta credinţă cu preţul vieţii, noi, cei de astăzi, avem datoria de a mărturisi faptele lor şi de a îndemna tinerele generaţii să îi aleagă drept repere şi să le cinstească memoria.

 
 
 

În perioada comunismului, Sighetu Marmaţiei a fost „mormântul elitelor româneşti”, de aceea, astăzi, ar trebui să devină locul din care poporul român îşi trage seva demnităţii şi onoarei naţionale. Puţini însă dintre foştii deţinuţi politici mai trăiesc astăzi şi, din păcate, sunt prea puţin promovaţi. Stindardul luptei lor pentru curaj, onoare şi demnitate e dus însă mai departe de Asociaţia Urmaşilor Luptătorilor Anticomunişti (AULA), care a fost înfiinţată în 2002, aşa cum îi spune numele, de către urmaşii luptătorilor maramureşeni (mai exact, Adriana Ilban, Cornel Tivadar şi Marius Vişovan). Scopul este cinstirea memoriei celor care s-au jertfit pentru credinţa şi libertatea în timpul regimului comunist.

 

Asociaţia a încercat să deruleze cât mai multe proiecte pentru a-şi atinge obiectivele, ultima acţiune de acest fel a fost conferinţa organizată pe 2 iunie la Sala Radio Sighet şi a fost organizată de AULA, în colaborare cu Fundaţia George Manu. Tema a fost „Sfinţii închisorilor, sfinţii de lângă noi” şi l-a avut ca invitat pe sociologul Ciprian Voicilă de la Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti şi moderator pe preotul Marius Vişovan (preşedintele AULA, membru al FGM, fiul luptătorului anticomunist Aurel Vişovan), care spune că: „Scopul conferinţei a fost cunoaşterea istoriei recente cu accentul pe modelele morale din închisori (nu doar cele comuniste, ci şi cele precedente). Pe lângă evocarea unor nume sonore, scopul este necesitatea cunoaşterii martirilor din fiecare regiune a ţării, evocarea concretă a unor personalităţi spirituale - ortodoxe şi greco-catolice. Eu am completat câteva date despre episcopul Ioan Suciu, mort la Sighet în 1953. Mesajul a fost foarte bine receptat, dar numărul nu a fost mare (poate şi deficienţa noastră de organizare). După părerea mea, la nivel naţional se constată o creştere a interesului”.

 

Întrebat de ce crede că în România martirii şi mărturisitorii din temniţele comuniste nu se bucură de aceeaşi recunoaştere ca şi în alte ţări foste comuniste, preotul Marius Vişovan răspunde că: „pentru că foştii comunişti sunt încă la putere, în diverse forme”.

Marius Vişovan crede că nici mult-dorita libertate de după 1989 nu e deplină: „o anumită libertate există, dar ea se restrânge vizibil (de exemplu, chiar legea propusă de Institutul Elie Wiesel şi care e aproape votată).