Metalele rare, miza politică, economică, militară a momentului

Ultimele evenimente în politica mondială s-au desfășurat în SUA. A avut loc mult așteptata întâlnire între Donald Trump și preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.Urma să fie semnat acordul pentru pământurile rare din Ucraina. Din păcate, întâlnirea s-a transformat într-un circ greu de acceptat de diplomație, indiferent despre ce țări ar fi vorba. Liderii americani l-au acuzat pe liderul ucrainean de toate relele de pe pământ. Zelenski a dat replici și așa s-a terminat disputa. Nu s-a semnat nimic, iar președintele ucrainean a fost nevoit să plece din Biroul Oval.

Vestea disputei între lideri a făcut înconjurul planetei, iar reacțiile au fost pe măsură. Liderii europeni l-au susținut pe Zelenski, rușii s-au bucurat de rezultate, iar chinezii au cerut calm și negocieri adevărate. În Europa a avut loc o întâlnire de urgență a liderilor în care s-a vorbit despre cele întâmplate și despre măsurile de apărare pe care trebuie să le ia UE. De asemenea, s-a vorbit despre sprijinirea Ucrainei. Bursele din întreaga lume au reacționat în sus sau în jos și lumea a început să facă scenarii cu privire la următoarele mișcări în politica mondială. S-a vorbit despre retragerea sprijinului militar american din Ucraina, dar și despre retragerea SUA din NATO.

La câteva zile de la întâmplările din capitala americană, pe surse, s-a afirmat că liderul ucrainean a revenit la sentimente mai bune și că urmează să revină în SUA pentru a semna acordul pentru mineralele rare ale Ucrainei.  

Contextul actual la nivel mondial

Și Uniunea Europeană a oferit Ucrainei propriul său acord privind „materialele critice”, în timp ce președintele american Donald Trump susţine că Washingtonul este aproape de a încheia un acord cu Kievul pentru drepturile asupra vastelor sale resurse naturale, relatează Politico.

Comisarul european pentru strategie industrială, Stéphane Séjourné, a declarat că a prezentat o contrapropunere oficialilor ucraineni pe care i-a întâlnit la Kiev în timpul unei vizite a Comisiei Europene pentru a marca cei trei ani de la invazia rusă.

„21 din cele 30 de materiale critice de care are nevoie Europa pot fi furnizate de Ucraina în cadrul unui parteneriat reciproc avantajos”, a declarat Séjourné, potrivit AFP. „Valoarea adăugată pe care o oferă Europa este că nu vom cere niciodată un acord care nu este reciproc avantajos”, a subliniat comisarul european.

Trump a făcut propuneri din ce în ce mai agresive faţă de Ucraina pentru drepturile asupra bogățiilor sale minerale, cerând până la 500 de miliarde de dolari drept compensație pentru sprijinul acordat de Washington Kievului în respingerea invaziei Moscovei.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a refuzat până în prezent să semneze două proiecte de acord propuse de administrația Trump, afirmând că termenii - care, potrivit The New York Times, includ prevederea ca Ucraina să renunțe la minereuri, venituri din petrol şi gaze, plus venituri din porturi şi alte infrastructuri în valoare de 500 de miliarde de dolari - sunt prea duri. „Nu voi semna ceea ce 10 generații de ucraineni vor trebui să plătească înapoi”, a declarat Zelenski.

Ucraina deține depozite uriașe de elemente critice şi minerale, de la litiu la titan, care sunt vitale pentru fabricarea tehnologiilor moderne şi foarte râvnite în cursa globală pentru resurse. Ucraina are, de asemenea, rezerve vaste de cărbune, precum şi petrol, gaze şi uraniu, dar o mare parte din acestea se află în teritorii aflate sub control rusesc.

Situația României din 1989 până în prezent

În ultimii 30 de ani, România a trecut printr-o amplă restructurare industrială, care a condus la scăderea producției interne şi închiderea operațională a majorității minelor nerentabile cu pierderea locurilor de muncă, a generat efecte economico – sociale şi a lăsat în urmă o poluare istorică a mediului, cu afectarea calității vieţii locuitorilor din zonele miniere, arată analiza invocată.

Pentru această reformă, Guvernul României a beneficiat, în perioada 1999 – 2013, atât de experiența internațională, cât şi de finanțarea Băncii Mondiale. Printre cele mai importante condiționalități şi rezultate ale proiectelor implementate referitor la reglementarea domeniului resurselor minerale, se numără și Legea Minelor nr.85/2003, Strategia Industriei Miniere 2004 – 2010, aprobată prin H.G.nr.615/2004, însoțită de manuale/ ghiduri operaționale pentru închiderea minelor şi refacerea mediului la standarde internaționale, înființarea centrelor de afaceri pentru facilitarea inițiativelor locale, planificare strategică participativă, dialog social și transfer de cunoștințe.

În anul 2007, România a devenit membră a UE continuând promovarea reformelor instituționale şi sectoriale prin Acordul de Aderare, care obligă la armonizarea intereselor naționale cu interesele comunității europene. Resursele naturale, în general, sunt vitale pentru economia globală şi pentru o calitate bună a vieţii, mineralele şi metalele sunt indispensabile pentru dezvoltarea unei societăți moderne, însă trebuie să ținem cont de faptul că resursele sunt limitate și/sau neregenerabile, iar accesul la resurse reprezintă o problemă strategică de Securitate, notează Guvernul României.

„Astăzi (n.a: era vorba de anul 2022), țările UE se află pe calea unei duble tranziții către neutralitatea climatică și digitalizare, însă în contextul complicat post-pandemie Covid 19, trebuie să facă față provocărilor crizelor energetice, geopolitice și militare în desfășurare, care perturbă lanțurile regionale și globale de aprovizionare generând instabilitate pe multiple planuri”, punctează un studiul de acum trei ani.

Cele 30 de materii prime critice pentru UE

De menționat că UE a evaluat, în 2020, 83 de elemente, dintre care 30 au rămas pe lista de materii prime critice esențiale pentru dezvoltarea continentului european, deoarece sunt expuse unui risc mai ridicat privind sursa de aprovizionare și exercită un impact mai important asupra economiei, comparativ cu majoritatea celorlalte materii prime. Există o cerere crescândă pentru galiu, niobiu, cobalt, pământuri rare ușoare, indiu, cocs, grafit, cromit, germaniu, elemente platinice, beriliu, fluorină, magnezit, stibiu (antimoniu), notează analiza.

În România, din această listă identificăm:

− din categoria resurselor nemetalifere, economic importante, cu rezerve geologice cunoscute și posibilități de exploatare: nisipurile cuarțoase și grafitul;

− din categoria resurselor nemetalifere, economic importante, cu rezerve geologice necunoscute: mineralele de bor, fosforitele;

− din categoria resurselor metalifere economic foarte importante, cu rezerve geologice necunoscute și cu un potențial moderat: cromul, magneziul, germaniu și telurul;

− din categoria resurselor metalifere economic importante, cu rezerve geologice neevaluate și cu un potențial moderat: stibiu (antimoniu), wolfram (tungsten) și pământuri rare (TR);

− sunt perspective reduse de descoperire a unor resurse de: cobalt, indium, niobium, gallium, minerale din grupa platinei.”

E important de precizat că rezerva geologică poate asigura în cazul exploatării atât necesarul din ţară cu materia primă pentru industrie, rezervele strategice pentru situații deosebite, cât şi dezvoltarea pe orizontală a altor ramuri industriale: construcții mașini, energetic, combustibili, alimentar etc.

Industriile în care aceste materii prime ar putea să fie folosite sunt cele aerospațiale, aeronautică, electronică, echipamente medicale, baterii solare, în tehnologia semiconductorilor, a automaticii și electronicii, industria siderurgică și metalurgică, în industria aliajelor, a materialelor refractare și a polimerilor.

Resursele rare pe care România le are: țara noastră e un adevărat „tărâm al făgăduinței”

Fostele zone miniere din România, închise după 1989, sunt bogate în materii prime și pământuri rare. Asta reiese din analiza „Strategia României pentru Resurse Minerale Neenergetice - Orizont 2035”, document publicat de Guvernul României.

Contextul mai larg pentru importanța acestui subiect e dat de evoluția războiului din Ucraina și de dorința marilor puteri (SUA, UE și Rusia) de a exploata resursele rare ale Ucrainei. De asemenea, sectoare precum construcțiile, industria metalurgică, produselor chimice, auto, aerospațială, industria de produse electronice şi producția de energie sunt complet dependente de accesul la anumite materii prime. „Prin natura și diversitatea resurselor minerale, România poate deveni un pol de interes în sistemul incluziv industrial european”, se punctează în analiza invocată.

Realizarea unei evaluări a bazei naționale de materii prime critice are o importanță cu totul deosebită, întrucât „o astfel de evaluare răspunde necesității de a identifica și exploata resurse de materii prime extrem de valoroase și indispensabile economiei UE și care, altfel, ar trebui procurate din alte surse”, se arată în Strategia românească.

Resurse rare pe care România le are

Printre resursele rare pe care România le deține putem enumera: Staniu, Barită, Beriliu, Bismut¸Cobalt, Galiu, Germaniu, Hafniu, Magneziu, Grafit natural, Titan, Vanadiu, Litiu, Niobiu și Tantal.

Pământuri rare (ușoare și grele): Lantan, Cesiu, Praseodim, Neodim, Promețiu, Samariu, Europiu, Gadoliniu, Terbiu, Disprosiu, Holmiu, Tuliu, Yterbiu, Lutețiu, Ytriu, Scandiu.

Problema majoră a UE este că, în acest moment, e dependentă de importurile de materii prime critice, cum a fost dependentă de gazul rusesc, dar intenția este de a schimba acest lucru. Primul pas va fi ca fiecare stat cu potențial să-şi revizuiască adâncurile pentru a vedea câte dintre materiile prime critice pot fi extrase măcar parțial de aici. Aparent, România are ce pune pe masă, aceasta fiind practic a doua șansă pe care mineritul o poate primi. Se urmărește creșterea şi diversificarea aprovizionării cu materii prime critice a UE, consolidarea circularității, inclusiv a reciclării, şi sprijinirea cercetării şi a inovării privind eficiența utilizării resurselor şi dezvoltarea de înlo­cuitori.

În acest moment, China produce 60% din pământurile rare, un grup de 17 superelemente folosite în tehnologiile de vârf, cum ar fi smartphone-urile sau computerele. Tot China deţine 13% din producția de litiu şi 58% din capacitățile de procesare globale, piața producției de litiu fiind dominată de Australia şi Chile. Litiul este un element-cheie în producția de baterii pentru telefoanele mobile, laptopuri sau mașini electrice. Dar China este economia dominantă când vine vorba de partea de procesare. Țara rafinează circa 35% din cantitățile de nichel, 58% din cele de litiu, 65% din cobalt şi 87% din pământurile rare, arată datele publice. Cobaltul, de exemplu, este un element-cheie pentru energia eoliană şi, deși extracția se realizează mai ales în Congo (circa 70%), datele arată că în spatele minelor sunt tot acționari din China.

Revenind la UE, blocul îşi propune ca, la nivelul anului 2030, să extragă circa 10% din necesarul de materii prime critice strategice, 17 din cele 34 identificate în total, să recicleze 25% din ceea ce folosește şi să proceseze intern circa 40% din necesar. Mai mult, gradul de dependență față de un singur furnizor terț nu poate fi mai mare de 65%. Iar pentru a ajunge la acest obiectiv comun, fiecare stat va avea o misiune de îndeplinit. De asemenea, dincolo de aceste lucruri, statele care au un potențial în ceea ce privește materiile prime critice sunt obligate să facă o legislație suplă, să implementeze birouri pe zona de avizare astfel încât proiectele pentru extragerea acestor materii prime să poate contribui la atingerea țintelor europene.

În România, recuperarea metalelor rare este condiționată de relansarea sectorului minier de exploatare a zăcămintelor sulfurice de cupru, plumb, zinc și a minereurilor de bauxită (Ga), precum și de relansarea sectorului metalurgic de procesare a concentratelor obți­nute. Dincolo de partea tehnică, avem o confirmare din partea unor spe­cialiști a existenței în Maramureș a unor metale rare. În lista prezentată de Comisia Europeană se regăsesc perimetre miniere din Maramureș. Cam toată gama, iar în unele situații, în con­centrați destul de bune. De asemenea, specialiștii au spus că este nevoie de repornirea mineritului pentru a putea beneficia și de metale rare, alături de unități de prelucrare metalurgică. Adică, ce am închis cu vervă proletară în urmă cu aproape 20 de ani.

Pe de altă parte, să ne amintim că, în jurul Băii Mari, sunt mai multe iazuri de decantare, în sterilul cărora se găsesc și metale rare. Probabil în concentrații mai bune decât ce se găsește acum în minele închise. Aceste iazuri au steril din exploatările anilor 1970-1980.