Dialoguri virtuale. Influența statului în economia de piață

 Întrebare: O permanentă întrebare a economiștilor este legată de modul de funcționare a statului în contextul nemulțumirii majorității populației și a factorilor carte influențează prosperitatea acestora...

Răspuns: Puternica recesiune mondială, provocată de măsurile de izolare impuse de epidemia Covid-19, precum și ajutoarele acordate de multe state populației și companiilor au dus peste tot în lume la creșterea cheltuielilor bugetare și a datoriei publice.

Î.: Care ar fi un alt factor care a condus la creșterea inflației?

R.: Acest fenomen s-a adăugat la politica monetară expansionistă a băncilor centrale, care a mers în multe cazuri până la finanțarea monetară a unei părți însemnate a datoriei publice, ceea ce a dus la amplificarea inflației.

Î.: Dar războiul din Ucraina ?

R.: În plus, măsurile de „relansare” și consecințele economice ale războiului din Ucraina au determinat creșterea și intensificarea intervenției statului în activitatea economică și slăbirea durabilă a economiei de piață, de a cărei bună funcționare depinde bunăstarea la care a ajuns o parte a lumii la acest început de mileniu III.

Î.: Creșterea cheltuielilor publice este un fenomen bun sau rău?

R.: Cu toate că mulți economiști au sesizat pericolul reprezentat de creșterea cheltuielilor publice, ei nu sunt de acord cu privire la semnificația rezultatelor analizei relației dintre acest fenomen și bunăstare.

Î.: Ce spun economiștii de inspirație keynesiană?

R.: Economiștii de inspirație keynesiană continuă să afirme că aceste cheltuieli publice sunt susceptibile să „stimuleze” cererea și creșterea economică.

Î.: Ce spun economiștii care nu acceptă această concepție extremă?

R.: Chiar și economiștii care nu împărtășesc această concepție etatistă „extremă” tind să susțină teza că destinația cheltuielilor este mai importantă decât mărimea lor.

Î.: Ce se poate spune despre aspectul calitativ al cheltuielilor publice?

R.: Nu se poate ignora, desigur, aspectul calitativ al cheltuielilor publice: există, într-adevăr, deosebiri importante între creșterea cheltuielilor neproductive, cum ar fi cele implicate de întreținerea aparatului birocratic, ori simpla redistribuire de venituri în numele „statului social” (Social State), pe de o parte, și investițiile în infrastructură, serios proiectate și bine executate, pe de altă parte.