MAE recunoaşte că a greşit în cazul Ion Şiugariu. Degeaba

După ce GAZETA a cerut implicarea parlamentarilor maramureşeni în cazul Ion Şiugariu, deputatul Călin Matei i-a cerut, printr-o interpelare, explicaţii Ministrului Afacerilor Externe şi a cerut „rezolvarea acestei situaţii diplomatice în spiritul respectării valorilor noastre naţionale”. La mai bine de o lună, a venit şi răspunsul ministerului, prin care acesta se dezice de măgăria făcută de funcţionarul ambasadei şi arată că este o anchetă în curs de efectuare.

 

 

 

După săptămâni bune de la incidentul penibil în care memoria eroului-martir de origine maramureşeană Ion Şiugariu a fost terfelită de un funcţionăraş de la Ambasada română din Bratislava, s-a pus batista pe ţambal şi cazul a dispărut complet din vizorul opiniei publice.

Vă reamintim că Ambasada României la Bratislava a cerut primăriei oraşului Brezno din Slovacia respingerea propunerii comunităţii locale, potrivit căreia un pod din oraş va purta numele eroului român din al doilea război mondial, Ion Soreanu Şiugariu, care a căzut la datorie la 1 februarie 1945.

 

Pentru slovaci, Ion Şiugariu este un erou care a murit cu arma-n mână, pe acel pod, luptând pentru apărarea oraşului Brezno de armata germană şi a contribuit la eliberarea aşezării de sub stăpânirea nazistă. Dar faptele, viaţa şi moartea sa au cântărit mai puţin decât opinia unui funcţionăraş al Ambasadei române, Radu Coanta, care, cu o fermitate demnă de anii ’50, fără dovezi şi argumente concrete, i-a pus eroului stigmatul de fascist şi a blocat acţiunea autorităţilor slovace.

 

Manifestările din 28 august, organizate cu ocazia Zilei Insurecţiei Slovace, în care trebuia comemorat şi Şiugariu au trecut, iar oficialii români tac. O tăcere apăsătoare cu care se fac părtaşi la acest act de nedreptate istorică. Din acest motiv, luna trecută, GAZETA de Maramureş a cerut implicarea parlamentarilor de Maramureş. Deputatul Călin Matei a răspuns iniţiativei şi i-a adresat o interpelare ministrului de externe Bogdan Aurescu în care cerea explicaţii şi arăta nedreptatea din acest caz: „Domnule ministru, Ion Şiugariu s-a stins din viaţă la 1 februarie 1945, în bătălia pentru oraşul Brezno (Cehoslovacia), secerat de explozia unui proiectil inamic. Am scris aceste cuvinte la începutul interpelării mele în memoria unui erou care a murit devreme şi departe de casă, departe de România, jertfindu-se pe altarul celui de Al Doilea Război Mondial, în timpul căruia a căzut la datorie pe 1 februarie 1945.

 

Evenimente actuale demonstrează încă o dată, din păcate, că atunci când trebuie să respectăm valorile naţionale, apreciate de alte popoare, noi reuşim, prin intermediul unor simple şi nesemnificative verigi ale statului, să desconsiderăm şi să umilim înaintaşi care au făcut cinste neamului românesc. Deşi sunt foarte multe materiale care dovedesc că Ion Şiugariu este şi va rămâne un erou al neamului românesc, vreau să vă prezint pe scurt istoria evenimentelor care m-au făcut să îmi exprim aceste gânduri în calitate de deputat al judeţului Maramureş, dar mai ales de patriot care îşi respectă istoria şi valorile naţionale. Ne aflăm în faţa unei situaţii în care străinii vor să cinstească memoria eroilor noştri, iar oficialii români refuză! Acest lucru este de neiertat, deoarece a fost întinată memoria unui erou şi a declanşat un ruşinos scandal diplomatic din care România nu mai poate ieşi cu eleganţă. (...)

 

Impresionat de povestea poetului erou, primarul oraşului Tisovec, oraş care a fost eliberat ultimul de către armata română în care a luptat Ion Şiugariu, ca mai apoi acesta să cadă la datorie la intrarea în oraşul Brezno, a început demersurile, împreună cu autorităţile române ale oraşului Tăuţii Măgherăuş şi cele ale oraşului Brezno, pentru a cinsti memoria unui erou al nostru, dar în acelaşi timp, şi al poporului slovac. Acest gen de acţiune are menirea de a găsi punţi de legătură între cele două popoare, punţi care mai apoi să se dezvolte.

Autorităţile române din Tăuţii Măgherăuş, făcând cunoscută activitatea şi viaţa unui om atât de erudit, care s-a jertfit pentru poporul lor, locuitorii oraşului Brezno, prin reprezentanţii săi, au dorit să cinstească memoria lui. Astfel după ce au modernizat podul de peste râul Horn, din zona gării Brezno, acolo unde Ion Şiugariu a căzut, aceştia au vrut ca acest pod să poarte numele poetului, în semn de respect atât pentru el, cât şi pentru România.

Răspunsul Ambasadei României, prin domnul Radu Coanta, la invitaţia celor din Brezno este uluitor. Acesta susţine că poetul Ion Şiugariu este un soldat şi un poet apreciat, dar care a aderat în tinereţe la Mişcarea Legionară, organizaţie de tip fascist, ai cărei lideri au fost condamnaţi pentru crime de război. Uşurinţa cu care a tratat acest subiect Ambasada României de la Bratislava obligă Ministerul Afacerilor Externe să soluţioneze acest caz, apelând la instituţii care au competenţe în acest sens, să aducă argumente ştiinţifice dacă Ion Şiugariu a fost sau nu fascist. Faptul că acesta a făcut parte din cabinetul de miniştri din timpul administraţiei Antonescu, fiind şef de cabinet al ministrului Ion Petrovici, nu cred că îl poate incrimina. (...)

Chiar dacă în acest caz sunt convins că adevărul va învinge, pata care va rămâne pe obrazul nostru trebuie să ne înveţe să fim mai atenţi, mai meticuloşi, mai patrioţi atunci când e vorba de eroii noştri. Nimic nu e mai umilitor atunci când ţara ta şi ai tăi nu te apreciază”.

 

La mai bine de o lună, a venit şi răspunsul Ministerului: „Ministerul Afacerilor Externe reitinerează preocuparea pentru cinstirea memoriei eroilor neamului prin angajarea, în colaborare cu instituţiile publice abilitate din ţară, în proiecte în acest scop. MAE a apreciat intenţia autorităţilor slovace din Brezno de a amplasa şi de a dezveli o placă comemorativă dedicată tuturor eroilor Armatei Române care s-au jertfit în luptele pentru eliberarea localităţii. Iniţiativa privind acordarea denumirii podului din localitate după numele poetului Ion Şiugariu nu necesită aprobarea sau avizul statului român, ci o decizie în acest sens a consiliului local, autoritatea locală reprezentativă.

Situaţia creată în legătură cu demersul Autorităţilor din localitatea slovacă Brezno reprezintă un incident cu totul nedorit şi izolat, care nu reprezintă în niciun fel acţiunea sau poziţionarea MAE în ceea ce priveşte sprijinirea în limitele atribuţiilor specifice instituţiei, a acţiunilor de comemorare a eroilor români căzuţi pe câmpul de luptă. Din dispoziţia ministerului afacerilor externe a fost sesizat Corpul de Control şi Evaluare Diplomatică (corpul de control al ministrului (cu privire la modalitatea de respectare, în acest caz, de către reprezentanţii Ambasadei Române la Bratislava, a procedurilor de lucru aplicabile. La nivelul Corpului de Control şi Evaluare Diplomatică, procedurile sunt în curs”.

 

Bla-bla. Evident, niciun cuvânt despre măsurile luate pentru îndreptarea situaţiei „nedorite şi izolate”, niciun fel de scuze, nicio încercare de îndreptare a nedreptăţii. Vom reveni. 

 

„Ne aflăm în faţa unei situaţii în care străinii vor să cinstească memoria eroilor noştri, iar oficialii români refuză! Acest lucru este de neiertat, deoarece a fost întinată memoria unui erou şi a declanşat un ruşinos scandal diplomatic din care România nu mai poate ieşi cu eleganţă. (...)”

Călin Matei

 

 

„Pata care va rămâne pe obrazul nostru trebuie să ne înveţe să fim mai atenţi, mai meticuloşi, mai patrioţi atunci când e vorba de eroii noştri. Nimic nu e mai umilitor decât atunci când ţara ta şi ai tăi nu te apreciază”.

Călin Matei